Șase ani de comerț liber cu Uniunea Europeană. De ce batem pasul pe loc?

136
0
Peter Michalko
Peter Michalko

Acum șase ani, în urma unei situații dificile a economiei moldovenești, cauzate de embargoul comercial al Federației Ruse, Uniunea Europeană a pus înainte de termen în aplicare Acordului de Asociere și cel de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Republica Moldova.

Potrivit unui mesaj transmis cu această ocazie de către șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, de atunci, mii de produse din Republica Moldova au atins standardele comunitare, devenind mai calitative, ceea ce le-a permis să fie tot mai prezente pe piața țărilor membre UE, iar banii proveniți din aceste exporturi au înlesnit crearea a zeci de mii de locuri de muncă.

Însă, potrivit lui Michalko, în continuare, sunt necesare eforturi în domenii precum statul de drept și justiția – pentru ca instituțiile statului să se afle în serviciul cetățenilor, dar și pentru a atinge standardele UE.

Spre exemplu, ridicarea la nivel european a standardelor produselor de origine animalieră ar atrage și mai multe investiții și ar spori și mai mult exporturile.

Este un apel într-un limbaj diplomatic, care însă transmite mesajul principal. Fără o justiție cu adevărat liberă și o reformă veritabilă a aparatului funcționăresc, potențialul Acordului de Liber Schimb nu poate fi valorificat pe deplin.

Fără acești factori, pur și simplu nu poate fi atins obiectivul principal al DCFTA: sporirea competitivității economiei moldovenești.

Potrivit statisticilor, în urma crizei globale, provocate de pandemia de COVID-19, livrările moldovenești pe piețele UE au scăzut în prima jumătate a anului curent cu 13%. Ponderea exporturilor către UE a crescut însă în primele șase luni cu 0,7 puncte procentuale până la 63,4% din volumul total al mărfurilor exportate. Însă calitatea exporturilor lasă de dorit.

Exportăm mult, dar ieftin

Și asta deoarece exportăm în cea mai mare parte materii prime.

Potrivit Centrului analitic berlinez German Economic Team (GET), deși Republica Moldova este mult mai cuplată la piețele europene față de Georgia și Ucraina, care au și ele Acorduri de Liber Schimb cu UE, la capitolul diversității și calității produselor stăm mai prost. 

Exportăm puține feluri de mărfuri care au o valoare adăugată redusă. Și din punct de vedere al destinațiilor nu stăm prea bine. Cele mai multe mărfuri sunt direcționate spre trei state UE, iar aproape o treime din exporturile moldovenești ajung în România.

Experții Centrului analitic de la Chișinău, Expert-Grup, menționau acum un an lipsa în Republica Moldova a unei infrastructuri a calității, care nu permite încă exportul unui șir de produse agroalimentare, deși producătorii ar putea fi pregătiți. Este vorba, în special, despre produsele de origine animalieră. Așa cum Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) nu are laboratoare și centre de testare conforme cerințelor UE, pentru a verifica mărfurile respective, acestea nu pot fi încă exportate pe piețele UE.

Concentrarea exporturilor și din punct de vedere geografic

Totodată, și destinațiile exporturilor nu sunt foarte variate. „În pofida creșterii impresionante, constatăm că peste jumătate din exporturile de produse industriale este orientată pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare este orientată doar spre trei piețe (România, Italia și Marea Britanie)”, constată Expert-Grup într-un studiu realizat cu prilejul a cinci ani de DCFTA.
Studiul scoate în evidență și nivelul scăzut de sofisticare tehnologică a exporturilor moldovenești pe piața UE.  Dacă analizăm top-15 categorii de produse agroalimentare și industriale exportate, care constituie peste 90% din totalul exporturilor spre UE, circa trei sferturi din totalul exporturilor de produse agroalimentare reprezintă produse primare, cu un nivel minim sau zero de procesare, iar absolut toate produsele industriale exportate sunt din categoria low tech, adică sunt obținute prin tehnologii simple și nesofisticate.

În cazul exporturilor de produse industriale, peste jumătate dintre acestea nu poartă originea Republicii Moldova din cauza unui nivel insuficient de procesare, fiind catalogate drept re-exporturi. În special este cazul cablurilor electrice pentru industria automotive și al articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Prin urmare, în pofida evoluțiilor pozitive din punct de vedere al volumelor de exporturi, constatăm o contribuție mai curând limitată a acestora la generarea de valoare adăugată brută în economie, precum și carențe semnificative de competitivitate.

Altfel spus, rezultatele impresionante obținute în primii cinci ani de funcționare a DCFTA s-au datorat în special eliminării barierelor tarifare și mai puțin sporirii investițiilor și  competitivității. „În lipsa valorificării mai plenare a oportunităților DCFTA și a unor schimbări sistemice și structurale mai profunde, beneficiile DCFTA observate până acum ar putea avea un caracter temporar, iar carențele fundamentale de competitivitate a producătorilor autohtoni ar putea perpetua”, constată experții.

Ce-i de făcut?

Promovarea atractivității investiționale a R. Moldova peste hotare ar trebui să țintească domenii de producere cu valoare adăugată înaltă, în special în activitățile care folosesc materia primă locală pentru procesare și care asigură un nivel mai înalt de sofisticare tehnologică a exporturilor. Având în vedere deficitul tot mai acut al forței de muncă, din cauza factorilor demografici și a migrației, este necesară tranziția de la investiții și exporturi bazate pe costul redus al forței de muncă spre investiții care valorifică materia primă locală și implică un transfer tehnologic mai mare. De altfel, Strategia privind atragerea investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2016-2020 conține toate măsurile de politici specifice în acest sens. Ea urmează doar a fi pusă în practică.

Autoritățile mai trebuie să modernizeze infrastructura calității, prin sporirea eficienței Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în procesul de facilitare a exporturilor de produse agroalimentare. Totodată, ANSA urmează să modernizeze și să extindă rețeaua de laboratoare de certificare a conformității produselor agroalimentare cu cerințele UE.

Pentru sporirea gradului de diversificare a exportului este, prin urmare, necesară producerea de noi mărfuri. Și, în cea mai mare parte, aceste mărfuri trebuie să aibă grade înalte de procesare și sofisticare. În ultimă instanță, mărfurile supuse unui grad înalt de procesare comportă și o valoare adăugată înaltă și trecerea la producerea acestor mărfuri ar reduce și deficitul comercial.

Totodată, valoarea adăugată înaltă înseamnă venituri mai mari ale companiilor producătoare și, prin urmare, salarii mai mari. Iar salariile mai mari oferite de producătorii autohtoni ar însemna, în final, un argument forte pentru a-i convinge pe muncitorii moldoveni să rămână acasă și să nu plece peste hotare în căutarea unor joburi mai bine plătite.

Însă, pentru a deschide astfel de afaceri, care să producă mărfuri cu un grad înalt de procesare, este necesară implementarea unor tehnologii înalt performante care costă mult, nemaivorbind de cheltuielile legate de construirea și utilarea fabricilor, de instruirea muncitorilor etc. Deci, sunt necesare investiții mari și aici ajungem la cea mai mare problemă a economiei moldovenești – climatul investițional nefavorabil, care este determinat de lipsa statului de drept și aparatul funcționăresc greoi și nereformat.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here