Schemele de la Metalferos

723
0

De ce nu a ajuns în vizorul procurorilor niciun angajat al întreprinderii și al Inspectoratului Fiscal

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Pe parcursul anilor, au fost intentate mai multe dosare penale privind schemele de spălare a banilor de la întreprinderea Metalferos, dosare care nu au avut finalitate. De fapt, fiecare dosar penal legat de Metalferos a coincis cu schimbarea la guvernare a partidelor. Iar schemele de spălare a banilor la Metalferos au continuat după același model, fiind schimbați doar unii din actorii implicați.

Schema de la Metalferos este una simplă și funcționează cel puțin din perioada guvernării comuniste, când tranzacțiile dubioase ar fi fost controlate de Oleg Voronin.

Schema se bazează pe trei piloni de bază: persoanele cu funcții de răspundere de la Metalferos, Inspectoratul Fiscal și firmele căpușă.

Unica verigă din întreaga schemă, care la prima vedere pare să acționeze legal, o reprezintă firmele care colectează metale uzate. Astfel de firme, cărora oamenii simpli le zic metalobaze, există în toate raioanele și chiar în unele localități rurale. În goana după profit, colectorii de metale s-au prefăcut nu o singură dată că nu observă când le sunt aduse șine de cale ferată, sute de metri de cablu de cale ferată sau capace de la gurile de canalizare.

Evaziune fiscală și sustragerea banilor din buget

Colectorii nu sunt în drept să exporte metale uzate, activitatea aceasta fiind de competența exclusivă a SA Metalferos. Însă simplii colectori nu pot să vândă direct deșeurile colectate întreprinderii monopoliste, ci doar prin intermediul firmelor căpușă. Rolul acestor firme este de a mări prețul pentru metale. Printre cei mai cunoscuți proprietari ai firmelor intermediare dintre colectori și Metalferos sunt Nicolae Pelin și Piotr Siumbeli.

Firmele colectoare procură metale uzate, în medie, cu 1800 de lei pentru o tonă. La rândul lor, firmele intermediare procură metalele de la colectori cu 150 de dolari pentru o tonă ca să le vândă mai apoi întreprinderii Metalferos cu 250 de dolari pentru o tonă. Întreprinderea Metalferos exportă metalele uzate cu 260 de dolari pentru o tonă în Germania, Turcia, Austria și Olanda.

Ulterior, intervine Fiscul, fiind folosită o prevedere din articolul 104 , Titlul 3 al Codului fiscal, privind scutirea de TVA a mărfurilor exportate. Prin dispozițiile semnate de șefii de la Fisc, de la bugetul de stat către Metalferos se restituie TVA în proporție de 20 la sută din suma metalelor exportate, ce constituite în jur de 50 de euro pentru o tonă. O altă intervenție a celor de la Fisc este evitarea controalelor sau mușamalizarea lor.

Astfel, jupuirea bugetului se face pe două căi – prin evaziune fiscală și prin restituirea TVA.

Șefii de la Metalferos și Fisc, ocoliți de lege

La începutul lunii august, Procuratura Generală a anunțat că, în urma unei „munci titanice”, au fost deconspirate schemele de evaziune fiscală și spălare de bani de la Metalferos, prin intermediul unor firme căpușă. Procurorul Stoianoglo s-a oprit însă la firmele căpușă, menționând în repetate rânduri că în spatele lor se află fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, acesta fiind principalul beneficiar al schemelor încă din 2012.

Noi am intrat în posesia listei celor suspectați în ultimul dosar Metalferos la care s-a referit Stoianoglo. Lista numără 24 de persoane, dintre care patru sunt foști șau actuali polițiști. Rolul lor era să nu permită firmelor colectoare de metale să evite firmele intermediare la livrarea metalelor către Metalferos sau să le vândă direct Uzinei metalurgice din Râbnița. Restul din listă sunt co-fondatori ai mai multor firme presupus intermediare în schema de la Metalferos. Printre cei suspecți se regăsește și Nicolae Pelin, despre care se spune că ar fi unul din autorii schemelor. În listă nu se regăsește însă Piotr Siumbeli, despre care se spune că, la fel ca și Pelin, ar fi unul din responsabilii pentru sectorul firmelor căpușă.

În dosar nu se regăsește niciun nume al celor de la conducerea companiei Metalferos sau al responsabililor de la Fisc.

Fostul inspector fiscal, Eudochim Stogu, cel care a recunoscut public că a fost responsabil de transmiterea valizelor cu bani de la „spălătorie” la sediile PLDM și PDM, ne-a declarat că cunoaște situația din interior și că este imposibil ca aceste scheme să funcționeze fără implicarea unor șefi de la Fisc sau de la conducerea Metalferos.

„Un simplu control fiscal la firmele lui Pelin și Siumbeli și, dacă legea funcționează normal, aceștia ajung pentru mulți ani după gratii. Este clar că persoane cu funcții de răspundere de la Fisc cunosc și protejează aceste scheme. Din câte știu, aceștia sunt mituiți din cotele TVA restituite din vistieria statului în urma exporturilor de metale. De asemenea, schema nu poate funcționa fără implicarea directorului financiar și a contabilului-șef de la Metalferos. Împreună cu responsabilii de sectorul firmelor căpușă, aceștia împart profitul obținut de la majorarea artificială a prețurilor pentru metalele achiziționate de la colectori. O parte din bani este destinată partidelor de la guvernare și folosită în special în campaniile electorale. Este imposibil ca schema să funcționeze fără protecția liderilor aflați la guvernare”, ne-a declarat Stogu (autorul schiței alăturate – j.s.).

Precizăm că director financiar al SA Metalferos, începând cu anul 2007, este Sergiu Catană, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon. Anterior, finul a luat apărarea nașului, declarând public că acesta este o persoană integră.

De ce a plecat procurorul Rurac?

Fostul procuror Anticorupție, Eugen Rurac, este cel care a gestionat un alt dosar privind schemele de la Metalferos, intentat toamna trecută. În decembrie 2019, la solicitarea lui Rurac, judecătorii de instrucție au eliberat mandate de arestare pe numele lui Piotr Siumbeli, Iurie Vlas și Mihail Motruc, alți suspecți au fost plasați în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Directorul de atunci al Metalferos, Alexei Țîmbrovski, a dat bir cu fugiții și a fost dat în urmărire generală.

În ianuarie 2020, Eugen Rurac a plecat din sistem. Surse din cadrul Procuraturii Anticorupție ne-au comunicat că Rurac începuse să caute probe privind presupusa implicare a lui Sergiu Catană în schemele de la Metalferos. În scurt timp, cei din conducerea companiei Metalferos au început să pregătească o campanie de discreditare a procurorului Rurac. Acesta a raportat superiorilor săi, dar aceștia nu au luat nicio atitudine. Asupra lui Rurac s-ar fi făcut mai multe presiuni.

Întrebat de ce a părăsit sistemul, Eugen Rurac ne-a răspuns că din motive personale. Totuși, fostul procuror a recunoscut că dosarul Metalferos a fost una din cauzele care l-au determinat să plece.

Dosarul Vicol și cutremurul din politica moldovenească

În 2013, șeful de atunci al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, a anunțat că a descoperit o schemă impresionantă de spălare de bani și evaziune fiscală la Metalferos. În scurt timp, a fost declanșat cel mai scandalos dosar de corupție de la Fisc și s-a produs marea ruptură dintre Filat și Plahotniuc.

Reținerea lui Vicol a avut loc la data de 15 februarie 2013, chiar în ziua în care deputaţii PLDM şi PCRM l-au demis pe Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Cu câteva zile înainte Vlad Filat denunțase acordul Alianţei pentru Integrare Europeană, numindu-l pe Plahotniuc „păpuşar”. Lupta dintre cei doi avea să atingă apogeul la 15 octombrie 2015, cu arestarea lui Filat. În ultima sa cuvântare de la tribuna Parlamentului, acesta a pomenit și despre schemele de la Metalferos.

Nicolae Vicol a părăsit R. Moldova și nu a mai reușit să facă publică schema de la Metalferos. Avocata sa, Ana Ursachi, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă un fragment din această schemă, menționând un prejudiciu adus statului în valoare de 700 de milioane de lei.

În 2015, Vicol a fost condamnat la 6 ani cu executare pentru acțiuni de corupție. Fostul funcționar a fost dat în urmărire generală, inclusiv prin Interpol.

La 30 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău și-a anulat decizia privind menținerea sentinței de condamnare a lui Vicol și a dispus transmiterea dosarului la rejudecare în instanța de fond. Instanța a dispus și revocarea arestului preventiv în privința lui Vicol.

Argumentul invocat de Curtea de Apel a fost că „instanța de fond a stabilit eronat starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, instanța de fond ajungând eronat la concluzia condamnării lui Vicol Nicolae”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here