Explozia din Beirut. Intermediarii moldoveni

Cât costă și cum să obții licența pentru o navă maritimă din partea autorităților Republicii Moldova

Silitra care a explodat marți seară în portul din Beirut, Liban, a fost transportată de un vas sub pavilion moldovenesc. Nava a avut o oprire forțată în Liban din cauza problemelor tehnice. În 2016, în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice, am realizat un experiment jurnalistic. Ne-am propus să înregistrăm o navă din Rostov pe Don din 1967 sub pavilion moldovenesc. Am găsit mai mulți intermediari moldoveni și le-am spus pe șleau că vrem să abandonăm pur și simplu nava. Uitați-vă ce oferte am avut.

Nitratul de amoniu, un îngrășământ chimic şi, totodată, o componentă a explozibililor, care a detonat în Portul din Beirut a fost confiscat de pe un vas ce aparținea unui cetățean rus din Habarovsk. După spusele marinarilor aflați la bord, transmite RBC, proprietarul a anunțat că este în faliment și „practic a abandonat vasul”.

Nitratul de amoniu a fost confiscat de pe vasul Rhosus în septembrie 2014. Vaporul transporta 2.750 de tone de silitră din Georgia în Mozambic. În septembrie 2013, vasul a făcut o oprire fortuită în Beirut din cauza unor probleme tehnice.

După verificarea navei, autoritățile libaneze au interzis echipajului să părăsească portul. Silitra confiscată de pe navă se păstra la debarcaderul 12 al portului, precizează sursa citată. Îngrășământul urma să fie folosit. Din cauza că nava avea datorii la taxele portuare, autoritățile libaneze au obligat patru marinari să rămână să aștepte înlocuirea lor.

Fostul căpitan al vasului, Boris Prokoșev, a declarat în cadrul unui interviu pentru Radio Svoboda că, în perioada în care echipajul său se afla în Beirut, îi scria în fiecare zi lui Putin.

„Îi scriam că situația noastră e mai proastă decât cea a deținuților. Un condamnat știe când va ieși din închisoare, iar noi nu știam! Nu știam dacă vom ieși vreodată! Consulatul Federației Ruse a ironizat, spunându-mi: «Ce, vrei ca Putin să trimită forțele speciale ca să te scoată de aici cu luptă?». Puteau să contracteze serviciile unui avocat, dar nu au făcut nimic”, a evocat el.

Nava a fost ștearsă din Registrul moldovenesc în 2014

Proprietarul navei era un om de afaceri din Rusia, Habarovsk, Igor Greciușkin (foto), stabilit în Cipru. După spusele marinarilor, citați de RBC, proprietarul a declarat că a falimentat și practic a abandonat nava. Juriștii creditorilor au obținut trei ordine de arest al navei Rhosus, înregistrată sub pavilion moldovenesc.

Armatorul a obținut licența din partea autorităților moldovenești, potrivit unui comunicat al Agenției, la 23 februarie 2012 și a fost radiat din Registrul de Stat al Navelor al R. Moldova în 2014 din cauza expirării documentelor de înregistrare. Angajații Căpităniei Portului Giurgiulești ne-au mai spus că i-au retras navei licența în 2014, după ce a fost reținută la Beirut și de atunci nu a mai circulat sub pavilion moldovenesc.

Pavilionul moldovenesc, cel puțin, în perioada în care a obținut licența Igor Greciușkin, se oferea tuturor celor care, contra unei sume modice, voiau să scape de navele vechi. Astfel, în 2012, R. Moldova a ajuns să aibă o flotă de 700 de nave.

De aceea, 99% din armatorii care navigau sub pavilion moldovenesc nu sunt rezidenți ai R. Moldova. Aproape jumătate din aceștia au fost șterși din Registrul de Stat al Navelor al R. Moldova din cauza implicării în traficul de arme, droguri și chiar de emigranți.

R. Moldova în lista neagră a navelor cu risc înalt

Deși autoritățile responsabile de transportul naval au accentuat permanent importanța financiară a înregistrării navelor străine pentru R. Moldova, un proprietar al unei nave, de pildă, cu o capacitate de 2.800 de tone, își procură dreptul să navigheze sub pavilion moldovenesc cu aproximativ 850 de euro.

Acest fapt reprezintă o situație bizară, deoarece un cetățean moldovean care vrea să îşi cumpere din străinătate o mașină, de exemplu, din 2006, cu o capacitate cilindrică a motorului de 1998 centimetri cubi, trebuie să achite pentru taxe vamale și pentru înregistrare aproximativ 2.300 de euro.

Prin urmare, înregistrarea unei nave maritime în R. Moldova este mai ieftină decât înregistrarea unei mașini!

De fapt, înregistrarea navelor în R. Moldova constituie o afacere profitabilă pentru zeci de firme intermediare care reprezintă armatorii în R. Moldova. O parte dintre acestea sunt proprietare de nave. Contactele lor pot fi găsite lesne pe internet.

În 2016, un reporter a contactat mai multe firme intermediare din această listă, prezentându-se drept angajat al unei pretinse filiale a companiei „Volga Shipping Gemstone” din Rostov pe Don. El a solicitat serviciile intermediarilor din R. Moldova pentru a trece o navă din 1967 de sub pavilionul rusesc sub cel al R. Moldova, pentru a o preda la fier vechi.

Ofertele intermediarilor

Trei companii moldovenești – DRAGNA, GIP MANAGEMENT, VLANTA-INTER – s-au angajat să presteze servicii pentru reporterul nostru pentru a aranja această afacere. Mai mult, ele s-au întrecut să-i ofere consultații ca să poată trece procedura de verificare a actelor la Căpitănia Portului Giurgiuleşti.

Niciun angajat al celor trei firme nu a întrebat despre istoricul navei, dacă a fost sau nu supusă unor sancțiuni internaționale, dacă vasul se află într-o stare tehnică adecvată pentru a efectua curse de transport etc.

În ce priveşte afacerea înregistrării navelor pentru R. Moldova, aceasta ar semăna cu un aisberg din care statului moldovenesc îi revine doar vârful, mai exact, partea cea mai mică.

Bilanțul exploziei este catastrofal pe plan uman. După un bilanț provizoriu, detonația ar fi făcut peste 100 de morți și 4.000 de răniți.

Este vorba de asemenea de un dezastru economic ce pune la pământ un Liban răpus deja de criza Coronavirusului și de sancțiunile americane, lovind centrul nevralgic al țării.

În ce privește explozia silitrei, care a provocat atâtea pierderi, Boris Prokoșev a declarat că înseși autoritățile libaneze „sunt vinovate”.

„Nu trebuia să aresteze nava, trebuia să scape de ea! Când le-am cerut voie să plecăm, trebuia să ne spună: «Plecați odată, nu vă mai cerem nimic!». Și-apoi, această silitră puteau să o scoată și să o folosească în câmp, ca îngrășământ. Dacă nu întreabă nimeni de încărcătură, este a nimănui!”, a declarat ex-căpitanul navei.