„În anul trecut, pentru tăieri ilicite, au fost pedepsiți 90 de angajați din serviciul silvic”  

127
0
Petru Rotaru, șeful Direcţiei Fond Forestier, Arii Protejate, Pază şi Protecţie, Agenția Moldsilva

Interviu cu Petru Rotaru, șeful Direcţiei Fond Forestier, Arii Protejate, Pază şi Protecţie, Agenția Moldsilva

 În replică la informațiile furnizate de Ruslan Codreanu despre tăierile ilicite din păduri, GAZETA de Chișinău i-a solicitat un interviu lui Petru Rotaru de la Agenția Moldsilva. Funcționarul susține că orice copac este tăiat legal, cu respectarea unei proceduri. Acesta infirmă faptul tăierilor ilegale din pădurile R. Moldova și din Parcul Național Orhei.

  • Ce suprafață de pădure se taie anual? De exemplu, câtă pădure s-a tăiat în ultimii trei ani?

În 2017, în urma lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretului, tăierilor de păduri principale, au fost exploatate 591,1 mii metri cubi; în 2018 – 600,5 mii metri cubi; în 2019 – 567 mii metri cubi. Masa lemnoasă recoltată, circa 90% – lemn de foc, se vinde la populație cu 560-600 lei metru ster, iar 10% de lemn este de lucru.

Din 2015 exportul de produse de lemn a fost sistat. Avem masă lemnoasă. Lemnul bun trebuie vândut pentru a câștiga un ban ca să-l reîntoarcem în pădure. Se desface foarte puțin. Moldsilva are gatere. Avem secții de prelucrare a lemnului la Iargara, Șoldănești, Glodeni, Strășeni, dar lucrăm doar la comandă.

  • Ce suprafață de pădure este în gestiunea Agenției „Moldsilva” și ce suprafață este în gestiunea APL?

Agenția „Moldsilva” gestionează 377, 6 mii ha de pădure, dintre care circa 80% din suprafața totală a Fondului forestier național sunt acoperite cu păduri, adică 303,4 mii ha. În gestiunea Autorităților Publice Locale intră 57,7 mii ha sau 13,5%. Avem și păduri private. Suprafața lor este de 2,6 mii ha sau 0,6%.

  • Vă rog să ne vorbiți despre pădurile private.

Pădurile private au fost create pe terenurile private ale populației. După implementarea „Programul pământ”, prin care s-au redistribuit pământurile țăranilor, aceștia și-au plantat păduri, fie și-au cumpărat ei material săditor, fie le-a fost furnizat prin intermediul diferitor programe. Nu este niciun hectar retrocedat, cum a fost în România. În afară de aceasta, mai avem și 50,8 mii de ha de vegetație forestieră din afara FFN. Acestea sunt fâșii de protecție – 30, 7 mii ha și vegetație arbustivă – 20,1 mii ha.

  • De fapt, ce specii de copaci se taie anual din păduri? Cine decide ce și cât se taie?

Avem amenajamentul silvic, despre care am vorbit anterior, și este posibilitatea de recoltare anuală la produsele principale care se aprobă, o dată la cinci ani, prin hotărâre de guvern, pe fiecare întreprindere în parte, cât trebuie să taie. Tăierea se calculează în baza amenajamentului silvic. În planul de amenajare avem planul decenal. Pentru fiecare bucată de pădure inclusă în lucrările silvice. În baza acestui plan decenal se face tăierea. După emiterea hotărârii de guvern, nu avem dreptul să tăiem mai mult decât este scris în ea.

Avem și produse secundare sau lucrări de îngrijire și conducere a arboretului, care se fac la pădurile tinere plantate până când se fac produse principale, 80-90 de ani.

La produsele principale se taie, în majoritatea cazurilor, salcâm, care se regenerează timp de trei ani de zile și este transferat în stare de masiv, ca pădure. În afară de aceasta, se taie în lunci și râuri plop și salcie, frasin, tei, stejar, arțar.

  • Fostul primar de Chișinău, Ruslan Codreanu, a postat mai multe video-uri cu tăieri din Parcul Național Orhei. Acolo e zonă protejată. Dacă e zonă de protecție, instituită prin lege, de ce se taie?

Parcul Național Orhei a fost fundat prin Hotărârea Parlamentului în 2013. În 2014, a fost aprobat Regulamentul de funcționare a Parcului. Deci, Parcul Național Orhei include atât fond forestier, cât și terenuri agricole și sate. Din 33 de mii de hectare, 18 mii sunt ale FFN, restul sunt 17 sate din raionul Orhei, Călărași și câteva din raionul Criuleni.

Cu referire la declarațiile lui Codreanu, Parcul Național are zonare. El prevede zonele A, B, C și D.

Zona A e Zona de protecție integrală, unde nu are voie să intre nimeni. Acolo nu se taie deloc. Nu se prevăd lucrări de amenajare. Se lasă evoluția firească a pădurii. De când s-a înființat pe hârtie Parcul Național, în 2013, el nu funcționează, pentru că nu are administrație. Statul nostru nu găsește bani pentru crearea administrației. Cu toate acestea, acolo unde este zona A nu se face absolut nicio lucrare. În celelalte zone se fac lucrări de reconstrucție ecologică.

  • Ce prevăd aceste lucrări?

Trecerea de la regimul „Crâng” la regimul „Codru”, prin intermediul tăierilor progresive și succesive. Ceea ce spune Codreanu și unii ecologiști, precum că suprafața reală de împădurire ar fi de 8%, și asta din cauza că în mijlocul pădurilor e gol, adică s-a tăiat masiv pădurea, nu e real. În Parcul Național se fac doar lucrări de construcție ecologică. Suprafața acoperită de pădure este de 11,2%. Lucrările care se fac sunt legale și coordonate cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului și permise de către Agenția de Mediu. Nu se taie niciun metru cub de lemn din capul nostru.

  • Dacă se taie, ar trebui să se planteze. Ce suprafețe de copaci se plantează anual? Specia copacilor?

În Fondul forestier, gestionat de stat, în 2017, s-au plantat 978 ha, în 2018 – 1026 ha, și în 2019 – 1228 ha. În afară de aceasta, am avut lucrări de ajutorare a regenerării naturale. În 2017, pe suprafața de 2953 ha, în 2018 – 3410 ha, în 2019 – 3010 ha. Anual, se face inventarierea pădurilor. Anual, se fac lucrări de completare, pentru că nu se prinde tot puietul. Avem păduri noi, tinere, și de stejar, și de alți arbori.

  • Ce sume alocă Agenția „Moldsilva” pentru noi terenuri de împădurire? Care sunt cifrele din ultimii trei ani?

În 2017, pentru împădurire, unde intră lucrări de la recoltarea seminței, creșterea puieților, pregătirea solului, plantări ș.a.m.d., au fost alocate 29,9 mil. lei, în 2018 – 35,0 mil. lei, și în 2019 – 38,5 mil. lei.

  • Stimate, dle Petru Rotaru, ce suprafață are Fondul forestier național? S-a făcut vreo inventariere a acestuia în ultimii ani?

Suprafața FFN este de 422, 8 mii ha, inclusiv suprafața acoperită cu păduri, 379, 5 mii ha. Gradul de împădurire e de 11,2%. În cadrul Agenției de Stat „Moldsilva” avem Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, specializat în lucrări de amenajare a pădurilor. Deci, în FFN, o dată la 10 ani, se fac lucrări de amenajare a pădurilor. În urma acestor lucrări se întocmesc hărțile FFN. Fiecare întreprindere își gestionează sectorul după planul de lucrări silvotehnice pentru un deceniu.

Ce presupun aceste lucrări de amenajare?

Dacă ați fost vreodată în pădure, ați observat niște linii roșii pe arbori. Structura FFN este segmentată în ocoale silvice, parcele și subparcele. Fiecare colț de pădure este descris în acest amenajament silvic. Arboretul e descris după vârstă, compoziție, lucrări ce trebuie făcute în următorii zece ani. În total, sunt 30 de indici. În baza lucrărilor de amenajare se efectuează lucrările silvice; plantări, tăieri, lucrări de îngrijire și conducere a arboretului, tăieri de produse principale. Toate  tăierile care se fac în FFN sunt coordonate, examinate de colegii de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Ei verifică materialele de amenajare și natura. Autorizația este eliberată de către Agenția de Mediu. Procedura de tăiere a unui copac este foarte lungă.

  • Se respectă procedura?

Întocmai. Fără actele de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția pentru Protecția Mediului nu eliberează autorizație. Aici am vorbit despre pădurile statului. În afară de aceasta, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice a efectuat, în cadrul diferitor proiecte, lucrări de amenajare a pădurilor primăriilor pe o suprafață de circa 25 mii de ha. Desigur că ar fi fost bine ca toate pădurile din R. Moldova să fie amenajate.

  • Pădurarii au rolul de a proteja pădurea. Cum sunt pedepsiți pădurarii care taie ilegal pădurea? Câți au fost trași la răspundere?

În anul trecut, pentru tăieri ilicite, au fost pedepsiți 90 de angajați (pădurari, maiștri, șefi de ocoale silvice, un inginer de pază) din serviciul silvic, dintre care doi au fost eliberați, iar ceilalți pedepsiți administrativ.

 

 

 

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here