Populismul lui Dodon poate provoca o daună ireversibilă mediului

437
0

Președintele Dodon promovează insistent o inițiativă privind utilizarea apelor din subteran pentru irigarea culturilor agricole, care, potrivit activiștilor de mediu, este făcută în scop electoral pe termen scurt, însă ar putea provoca o catastrofă de mediu și chiar una umanitară pe termen lung.

În cadrul unei noi ediții a emisiunii „Președintele răspunde” de la postul public de televiziune, acesta a menționat că agricultura din Republica Moldova, fără irigare, nu are nicio șansă să supraviețuiască.

El s-a lăudat, în context, că în luna aprilie a anului curent, la cererea sa Parlamentul a schimbat legea și a permis irigarea din iazuri și lacuri, chiar dacă acestea sunt private. Și Dodon nu se oprește aici.

„Aceasta nu este suficient! A doua inițiativă pe care am solicitat-o colegilor din Guvern este ca, până la sfârșitul lunii iulie, să permită, din fântâni arteziene, irigarea culturilor cu valoare adăugată sporită, cum ar fi livezile și altele”, a adăugat el.

Societatea civilă dă alarma

Acțiunile președintelui în acest sens nu se limitează doar la declarații de presă. Recent, organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic și organizațiile societății civile din domeniul protecției mediului au emis o declarație prin care atenționează opinia publică asupra reluării presiunilor de către Igor Dodon și grupurile de interese din domeniul agriculturii, privind modificarea cadrului normativ în scopul folosirii rezervelor strategice de apă potabilă din subteran pentru irigare.

„Șeful statului neglijează prevederile cadrului legislativ și opinia instituțiilor științifice și, în urma declarațiilor sale iresponsabile și populiste în fața fermierilor, forțează Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului să dea avize pozitive la o aventură care pune în pericol solurile fertile din Republica Moldova”, se spune în declarație.

În prezent, Legea Apelor nr. 272/2011 prevede expres prin art. 45, al. „(1) că ”Folosința apelor subterane cu proprietăți potabile în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și cu apă menajeră este interzisă.”

Cu toate acestea, potrivit ecologiștilor, deja de șapte ani, anumite rețele obscure și grupuri de presiune, invocând volumul redus de ape bune de utilizat pentru irigare și folosind ca pretext seceta hidrologică, fac lobby pentru modificarea prevederilor din Legea Apelor, care să le permită acces nelimitat la utilizarea apelor subterane în alte scopuri decât cele potabile.

Nu există nicio viziune privind menținerea apelor de suprafață

În declarație se spune că volumul redus de ape de suprafață este cauzat și de faptul că râurile mici au fost transformate în canale pentru ape uzate, iar majoritatea deținătorilor de lacuri nu au regulamente de gestionare și nu-și asumă responsabilitatea de menținere a calității și cantității apei. „Precum se știe, îmbunătățirea calității apelor de suprafață este foarte costisitoare și statul nu și-a determinat până în prezent nicio viziune politică de ansamblu pentru revitalizarea apelor de suprafață”, se menționează în declarație.

Calitatea proastă a apelor de suprafață și schimbările climatice din ultimii ani afectează volumele resurselor de apă, iar prin legiferarea folosirii apei din subteran pentru irigare, fără un studiu complex și comprehensiv, este pusă în pericol direct aprovizionarea cu apă potabilă a milioane de oameni.

„Problema calității și cantității apei potabile în Republica Moldova impune o atenție sporită față de acest subiect, iar păstrarea rezervelor de apă pentru consum uman este și trebuie să fie o prioritate absolută. Mai ales că cercetările indică drept nesatisfăcătoare (nesigură) calitatea apei în Republica Moldova, iar populația din mediul rural este de circa două ori mai dezavantajată decât cea din mediul urban”, declară ONG-urile de mediu.

Apele subterane nu sunt bune pentru irigare

Un alt motiv al dezacordului membrilor societății civile în ce privește irigarea cu ape din subteran a terenurilor agricole e bazat pe conținutul ridicat de săruri al acestora.

Potrivit unui studiu din 2014, gradul de mineralizare a apei depășește limita admisibilă pe întreg teritoriul R. Moldova, de la nord la sud, nivelul limită fiind de 0,8-1 gram per litru. De exemplu, cercetările arată că la Briceni gradul de mineralizare a apei subterane este 2,7 grame per litru, la Edineţ – 1,5 g/l – 1,9 g/l, iar la Nisporeni – 1,6 g/l. Potrivit experților, în câțiva ani, terenurile irigate cu astfel de apă vor fi acoperite cu sare și nu vor mai fi practicabile pentru agricultură.

Conform unor studii, efectuate pe cernoziomurile irigate, pe teritoriul Republicii Moldova nu mai există terenuri agricole care să nu fie afectate de procesele negative, inclusiv degradare ireversibilă, în urma aplicării irigațiilor fiind enumerate astfel de procese precum dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăștinirea, solonețizarea, salinizarea.

Totodată, până la ora actuală nu există informații concrete în ceea ce privește calitatea și volumul depozitelor de apă subterană din republică și nicio viziune științifică sau de politică de mediu cum ar trebui folosite în beneficiul tuturor cetățenilor și al solurilor.

De aceea, experții consideră drept o crimă asupra mediului, ecosistemelor naturale, sănătății populației și securității ecologice „legiferarea” accesului la resursele strategice de apă potabilă în scopuri de irigare. „Inevitabil, irigarea cu apele subterane va genera degradarea solurilor și va lipsi localitățile din republică de apă potabilă, ceea ce va duce la o catastrofă umană”, declară ONG-urile de mediu.

Soluția e în politici durabile pe termen lung, nu în acțiuni pripite cu iz electoral

Potrivit activistei în domeniul mediului Ina Coșeru, există informații despre presiunile președintelui asupra autorităților responsabile de mediu și gestionarea apelor precum Apele Moldovei, Serviciul Hidrometeo, Agenția de mediu, Institutul de Pedologie și cel de Ecologie și Geografie pentru ca acestea să dea aviz pozitiv inițiativei populiste a președintelui. Și toată această tevatură ține de contextul electoral pentru ca Dodon să se poată lăuda în toamnă că a soluționat problema agricultorilor fără să se gândească însă ce va fi cu agricultura și mediul în general pe termen lung.

De aceea semnatarii declarației solicită publicarea avizelor tuturor subdiviziunilor ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și ale instituțiilor științifice, care și-au exprimat anterior poziția față de irigarea terenurilor agricole cu apă subterană, care a fost una negativă.

Totodată, este solicitată cercetarea rezervelor de apă subterană și elaborarea unui studiu științific complex care ar garanta, pe termen mediu și lung, securitatea ecologică a R. Moldova. Până la finalizarea studiului respectiv să fie declarat moratoriu pe subiectul irigării cu apă din subteran.

Totodată experții recomandă soluții durabile pentru criza de apă, cum ar fi susținerea bunelor practici agricole și a agricultorilor care aplică măsuri durabile de cultivare (soiuri rezistente la schimbări climatice, înființarea bazinelor de captare a apei de ploaie etc.).

Pentru ca situația să nu degradeze, pentru moment este suficient să fie respectată Legea Apelor adoptată în 2011, care promovează managementul integrat al resurselor de apă ca un instrument de creștere a calității și cantității resurselor de apă în Republica Moldova și reabilitarea ecologică a râurilor mici și a bazinelor acvatice și utilizarea apelor de suprafață în scopuri de irigare.

Experții mai solicită modificarea unei Hotărâri de Guvern din 2017, care reglementează modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural pentru a introduce o măsură de subvenționare a elaborării regulamentelor de exploatare a iazurilor și lacurilor de acumulare (așa-numitele pașapoarte), astfel facilitându-se obținerea autorizației de folosință specială a apei pentru irigare pentru agricultori. În același timp, această măsură va soluționa conflictul existent între piscicultori și agricultori în vederea utilizării raționale a resurselor de apă disponibile în iazuri și lacuri de acumulare.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here