Igor Grosu: „Dodon înțelege că nu va putea câștiga într-o competiție liberă și corectă”

După ce a ignorat obiecțiile legate de proiectul de lege privind legislația electorală și a reușit să supraviețuiască moțiunii de cenzură, guvernarea socialiștilor și pedemiștilor își îndreaptă pasul spre organizarea alegerilor prezidențiale, obiectiv pe care îl are cabinetul Chicu. În cadrul unui interviu cu deputatul PAS, Igor Grosu, am discutat despre pericolul repetării scenariului alegerilor prezidențiale din 2016 și obiectivele pe care le urmărește formațiunea politică în viitorul apropiat.

• Stimate Domnule Grosu, în ce condiții a fost organizată și efectuată ședința legislativului din 20 iulie?

Ședința Parlamentului din 20 iulie 2020 a fost convocată și desfășurată în cele mai mizerabile tradiții ale majorităţii pro-dodoniste PSRM-PD, pe ascuns, în ziua în care, de regulă, deputații se deplasează în raioane pentru a se întâlni cu cetățenii.

La 08:00 dimineața, am primit mesaj cu privire la convocarea Biroului Permanent al Parlamentului pentru ora 10:00, fără a fi explicată urgența și ordinea de zi, ca la 14:00, să fie convocată şedința plenară a Parlamentului, pentru a dezbate moțiunea de cenzură împotriva Guvernului lui Dodon.

Dodon a sperat că nu vom reuși să ne mobilizăm, ceea ce le-ar fi permis să desfășoare ședința pe furiş, fugind de opoziție. Nu în ultimul rând, s-au temut să dea ochii cu veteranii de pe Nistru, care au declarat protest în fața Parlamentului pentru ziua de joi, când era firesc să fie dezbătută moțiunea.

Așa cum prima parte a „conspirației” a eşuat, a urmat partea a doua a provocărilor, atunci când Chicu, în stilul său bădărănesc, a început să atace Guvernul Sandu, prin falsuri şi minciuni, prin care fapt a arătat o dată în plus că este agentul electoral al lui Dodon.

Evident că asemenea ieșire fără respect față de Parlament nu putea rămâne nesancționată de către opoziție. Pentru a ascunde prestația rușinoasă a prim-ministrului şi a majorităţii PSRM-PDM, conducerea Parlamentului a întrerupt transmisiunea în direct a ședinței.

După un schimb dur de replici, care a degenerat pe alocuri în altercații, opoziția a reușit să obțină accesul presei în sala de plen a Parlamentului.

Așa cum era de așteptat, toate argumentele opoziției au fost ignorate de majoritate, iar Guvernul lui Dodon a supravieţuit, temporar, moţiunii de cenzură, graţie sprijinului politic al deputaţilor din PDM.

• Care este atitudinea PAS față de proiectul de lege cu privire la legislația electorală? Cum intenționează partidele de opoziție – PPDA și PAS – să acționeze în cazul în care majoritatea parlamentară va adopta, în a doua lectură, proiectul cu pricina, ignorând atât obiecțiile opoziției, cât și pe cele ale societății civile?

Pentru început, trebuie să menționez că PSRM, sub paravanul ajustării Codului electoral la cele șase solicitări parvenite din partea Curții Constituționale, a încercat să creeze condiții pentru fraudarea alegerilor prezidențiale în favoarea lui Igor Dodon.

O să trec în revistă câteva din prevederile care compromit din start procesul electoral: micșorarea cu două ore a zilei alegerilor, îngrădirea activității observatorilor, facilitarea transportării organizate a alegătorilor cu implicarea regimului separatist din stânga Nistrului, teritoriu aflat sub ocupație străină, îngrădirea dreptului studenților de a vota, implicarea bisericii în alegeri etc.

Așa cum majoritatea lui Dodon a fugit în vacanță parlamentară și a închis sesiunea primăvară–vară cu două săptămâni mai devreme, toate aceste probleme au rămas nesoluționate.

Partidul Acțiune și Solidaritate va insista ca Parlamentul să revină la propunerile formulate de societatea civilă și deputații din opoziție fie într-o sesiune extraordinară, fie în sesiunea de toamnă. În ultimă instanță, ne rezervăm dreptul să apelăm la Curtea Constituțională în cazul în care solicitările noastre vor fi desconsiderate de guvernarea lui Dodon.

• Cât de mare este pericolul ca PSRM să falsifice alegerile prezidențiale în contextul în care își creează mijloace în acest sens? Au partidele de opoziție instrumente pentru a încerca să evite situația din 2016?

Dodon nu a câștigat niciodată în cadrul unei competiții electorale corecte și cinstite. De fiecare dată, socialiștii au fost favorizați de regimul lui Plahotniuc. Singurele alegeri libere la care au participat au fost alegerile locale din toamnă, organizate de guvernul Sandu, dar Dodon înţelege că nu va putea câştiga într-o competiţie liberă şi corectă.

Drept exemplu putem aduce alegerile parlamentare de la Hâncești din acest an, când regimul lui Dodon a trişat, a permis utilizarea masivă a resursei administrative, a descurajat venirea cetăţenilor la vot, doar ca să câştige candidatul lor.

În același timp, Partidul Acțiune și Solidaritate este deja la a patra experiență de campanie electorală, perioadă în care am reușit să ne consolidăm structurile în orașe și sate, să câștigăm primari și locuri în consilii locale și raionale.

Ne vom opune prin toate căile legale și nu vom admite niciun abuz din partea lui Dodon în scrutinul din toamnă. Vom avea reprezentanții noștri în toate organele electorale, observatori și persoane de încredere. Desigur, vom informa de fiecare dată organizațiile internaționale despre încălcări şi vom mobiliza societatea pentru a-şi apăra votul.

• Cazul Gațcan. Observatorii politici semnalează că nici oamenii politici și nici ambasadorii nu întreprind nimic pentru a elucida episodul Gațcan. Acest lucru este imposibil sau, în opinia Dvs., este insignifiant?

Cazul lui Gațcan este emblematic, deoarece arată societăţii calitatea candidaților promovați de regimul lui Plahotniuc şi Dodon în toată frumuseţea lor. De asemenea, se vede clar că Procuratura, Centrul Național Anticorupție și ministrul Afacerilor Interne tolerează abuzurile şi fărădelegea și nu întreprind nimic pentru a elucida șirul evenimentelor de la presupusa corupere a deputatului, ulterioara sechestrare a acestuia, la indicațiile lui Dodon, și revenirea misterioasă în fracțiunea PSRM.

Cazul Gațcan mai vorbește despre o reglare de conturi între două grupări de sorginte mafiotă: gruparea lui Dodon versus gruparea lui Plahotniuc.

În ambele cazuri, vedem aceleaşi abordări banditești: corupere și manipulare, violenţă fizică şi multă denigrare mediatică. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că nu există diferenţe calitative dintre aceste clanuri oligarhice şi trebuie să îi taxeze dur la alegeri.

• Mai există disponibilitate din partea PDM pentru dialog/negocieri cu PAS și PPDA pentru debarcarea actualului guvern și învestirea altuia sau singura posibilitate sunt alegerile legislative?

Din păcate, alegerile parlamentare anticipate nu sunt posibile anul acesta, chiar dacă PAS a insistat ca acest legislativ, care își pierde legitimitatea pe zi ce trece, să fie înlocuit cât mai curând spre binele ţării.

Cât despre disponibilitatea Partidului Democrat din Moldova, îmi este dificil să mă pronunț. Noi suntem în dialog permanent cu PDM, unele lucruri reușim să le promovăm împreună când vorbim de agenda parlamentară, altele mai puțin. Cert este un lucru, PDM trebuie să decidă de sine stătător cum se va poziționa în actuala criză politică, sanitară și economică.

Deocamdată, regimul lui Dodon se menţine pe sprijinul politic al Partidului Democrat, chiar dacă majoritatea votanților PDM au votat pentru un partid proeuropean, fiind mobilizați de lozinci anti-dodoniste. De aceea, mariajul cu Dodon, care este un antieuropean și un antiromân convins, nu poate să nu deranjeze alegătorii PDM-ului, fapt care se reflectă în preferinţele de vot.

Interviu realizat de Ilie Gulca