Pavel Postică: „Am fost atrași într-o cursă”

2029
0
Foto: Radio Europa Liberă

Pericolul fraudării alegerilor prezidențiale este iminent. Săptămâna curentă, reprezentanții societății civile au obținut dreptul să își exprime punctul de vedere despre modificarea legislației electorale. În opinia lui Pavel Postică, director de program, Asociația Promo-Lex, aceasta comportă o serie de definiții vagi care ar putea să favorizeze anumiți concurenți electorali. Comisia Electorală Centrală și deputații socialiști au ignorat obiecțiile și propunerile reprezentanților societății civile.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

– Stimate Domnule Postică, vă rog să ne explicați originea și contextul reformării legislației electorale.

În 2016, în momentul validării mandatului președintelui Igor Dodon, Curtea Constituțională a emis o hotărâre care conține șase adrese ce urmau să fie îndeplinite de Parlament într-un termen relativ scurt.

Aceste adrese vizează organizarea alegerilor în diasporă, coruperea alegătorilor și transportarea lor organizată, implicarea cultelor religioase și a mass-media în campania electorală și procedurile judiciare și procesuale legate de soluționarea contestațiilor.

În pofida insistenței societății civile, adresele Curții Constituționale au rămas fără examinare în cei patru ani de zile. Acum, pe ultima sută de metri, când s-a înțeles că ar putea să existe riscul invalidării alegerilor, au fost pornite mecanismele pentru înlăturarea lacunelor semnalate de Curtea Constituțională.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a solicitat partenerilor de dezvoltare să delege un expert care să analizeze recomandările observatorilor naționali și internaționali, adresele Curții Constituționale, rapoartele de monitorizare ale altor misiuni de observatori pentru elaborarea unui proiect de lege.

Acest proiect a fost pus la dispoziția CEC, care, la rândul său, după ce l-a ținut câteva luni la sertar, l-a analizat și a venit cu unele îmbunătățiri. Ulterior, la insistența Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, proiectul a fost publicat pe pagina web a CEC pentru consultări.

Ca rezultat, noi, ca reprezentanți ai societății civile, l-am analizat și am propus o serie amplă de modificări, în baza unor argumente consistente. În cele din urmă, CEC a anunțat că va înainta propunerile societății civile Guvernului și Parlamentului.

Numai că la Comisia juridică a Parlamentului a ajuns doar proiectul CEC, fără nicio obiecție din partea societății civile. Am insistat asupra organizării unor discuții publice la nivel de Comisie juridică pentru a ne exprima opinia despre lacunele care persistă.

După ce Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a publicat două apeluri publice în acest sens, Comisia juridică a organizat într-un final, la 14 iulie, consultări publice. Aceasta s-a întâmplat după ce a fost aprobat un raport al Comisiei juridice pentru prima lectură și a fost votat proiectul în prima lectură.

– Care sunt obiecțiile Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte față de Comisia juridică?

Pe 15 iulie, Comisia juridică a aprobat un proiect de raport pentru finalizarea procesului și aprobarea proiectului de lege în lectura finală. În cadrul aceleiași ședințe au fost admise, în opinia noastră, mai multe abateri. În primul rând, nu a fost respectat termenul de zece zile acordat deputaților ca să poată veni cu amendamente.

Pe 14 iulie, am argumentat că anumite lucruri trebuie corectate și deputații aveau termen chiar până la începutul săptămânii viitoare să propună amendamente și modificări la proiectul nr. 263. Apropo, chiar dacă inițiativa a venit de la CEC, proiectul a fost preluat ca inițiativă legislativă a câtorva deputați socialiști.

– Am înțeles că nu a fost respectat acest termen…

Exact, o încălcare constă în faptul că nu a fost respectat termenul de zece zile ca deputații să aibă posibilitatea să analizeze proiectul și să înainteze propuneri de îmbunătățire. O altă abatere a consistă în faptul că, după ce a fost aprobat avizul și raportul Comisiei juridice, a fost aprobat și proiectul examinat în ședința de Guvern.

În mod normal, înainte de examinarea proiectului electoral trebuie elaborat un aviz din partea Guvernului. Din păcate, nici acest aspect procesual nu a fost respectat.

Și ultimul lucru, cel mai descurajant, 99,9% din propunerile reprezentanților societății civile au fost respinse. Prin urmare, a fost simulat procesul de consultare publică. Am fost atrași într-o cursă mai întâi de CEC și apoi de Comisia juridică.

– Care sunt principalele deficiențe ale acestui proiect de lege?

Prima vizează reforma CEC, care trebuie implementată acum, în 2020, pentru a fi pusă în aplicare în 2021, când expiră mandatele actualilor membri, exact așa cum recomandă Comisia de la Veneția.

Toți membrii CEC trebuie să activeze permanent. Acum doar trei membri din nouă lucrează permanent. Ceilalți șase lucrează permanent doar pe parcursul perioadei electorale. O bună parte din funcționarii și membrii CEC sunt angajați ai instituțiilor de stat și, în perioada electorală, vin la CEC, unde au salarii majorate. Noi am propus ca să fie redus numărul de membri de la nouă la șapte și toți să fie permanenți.

Din punct de vedere al mecanismului de numire, opt membri ai CEC sunt desemnați de Parlament, o instituție politică, și un singur membru este desemnat de președinte, un actor politic. Astfel, asupra CEC, indiferent de decizia luată, planează suspiciuni de partizanat politic.

În conformitate cu standardele Comisiei de la Veneția, cel puțin, autoritatea judecătorească trebuie să aibă posibilitatea să delege un reprezentant în CEC. Noi am propus să fie modificat mecanismul astfel încât nu doar Parlamentul să poată desemna membri ai CEC, ci toate cele trei puteri. Parlamentul să desemneze doi membri, Guvernul – doi membri, Consiliul Superior al Magistraturii – doi membri. Un alt membru, al șaptelea, să fie desemnat de șeful statului.

În plus, am solicitat suprimarea impedimentelor din activitatea observatorilor.

– Apropo, proiectul cu pricina impune restricții legate de activitatea observatorilor…

CEC și deputații care au semnat acest proiect propun amendamente prin care observatorii să nu mai poată avea acces la listele electorale, să nu mai poată monitoriza perioada preelectorală și post-electorală. Mai mult, să li se retragă acreditarea în cazul implicării sub orice formă în campania electorală. Este o formulare vagă care pune în pericol elaborarea rapoartelor de monitorizare.

Un alt aspect fundamental vizează perioada și ziua alegerilor. Au fost tentative prin care s-a încercat reducerea perioadei generale de votare, inclusiv a zilei. A fost propunerea de reducere a zilei de votare de la 14 ore la 12. Noi am fost de acord cu această reducere în cazul în care se oferă vot de alternativă. Atâta timp cât nu s-a venit cu vot de alternativă, noi nu suntem de acord cu reducerea orelor, în special în condițiile pandemice actuale.

În ce privește transparența donațiilor, fiecare concurent electoral trebuie să depună rapoarte financiare despre sursa banilor și felul în care au fost cheltuiți aceștia în campanie. Donatorii sunt ascunși de opinia publică. În rapoarte este indicat numele, prenumele și valoarea donației. Nu este indicat locul de lucru și ocupația donatorului. Am propus să fie indicate aceste detalii importante, evident că nu am fost auziți.

Ultima propunere a fost ca CEC să elaboreze un regulament clar despre deschiderea secțiilor de votare în afara Republicii Moldova, despre criteriile precise și când unul dintre acestea prevalează în fața altuia. Acest aspect este lăsat la discreția membrilor CEC și noi ne trezim că în unele state sunt deschise neargumentat mai multe secții de votare.

– Și despre pericolul transportării organizate a alegătorilor transnistreni la secții de votare de pe malul drept?…

În 2016 noi am avut circa 16.000 de alegători din stânga Nistrului, în timp ce în 2019 – peste 30.000. Ei sunt cetățeni ai R. Moldova, însă, pe lângă dreptul de a alege, există și dreptul de a fi informat. Problema lor este că nu au acces la informație. Am avut cazuri la alegerile din 2019 când veneau cu pliantul pentru cine să voteze.

În acest sens, în cadrul Comisiei juridice, au fost formulate două propuneri în ce privește transportarea alegătorilor din regiunea transnistreană. S-a propus ca această atribuție să fie oferită CEC, care să asigure transport și care să circule după un orar bine stabilit.

În transport să aibă acces observatori pentru a monitoriza situația. Și această propunere a fost respinsă de către Comisia juridică.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here