Alegeți țăranii, nu precupeții. Fotoreportaj de la Orhei

565
1

Țăranii din piața de la Orhei rămân cu produsele agroalimentare pe tarabe, pentru că oamenii nu se înghesuie să cumpere legume, fructe, porumb și verdeață de sezon. Nemaivorbind de flori de câmp, miere de albine sau vin de casă, care practic nu sunt întrebate deloc. Asta deoarece, spun țăranii, moldovenii nu au bani, chiar dacă marfa e crescută natural și costă puțin. „Vom rămâne cu marfa nevândută. Noi credem că nu-i scump, dar, dacă oamenii sunt săraci, nu-și pot permite să procure produsele noastre”, spune o femeie de la tejghea.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Pentru comparație, la târgul din Orhei un buchet de imortele se vânde cu trei lei, un kilogram de vinete costă 20 de lei, iar unul de roșii – 13 lei. Un știulete de porumb costă cinci-șase lei, iar pentru un kilogram de fasole albă ar trebui să plătiți 22 de lei. La fel ca în orașul Strășeni, și la Orhei sunt oameni care vând ce au, ca să supraviețuiască. Un bărbat își vinde perechile de încălțăminte, iar o bătrână a venit la Orhei să-și cumpere medicamente și să vândă 20 de ouă.

În continuarea promovării GAZETEI de Chișinău, am ajuns duminică, 19 iulie, în municipiul Orhei, unde am mai stat de vorbă cu oamenii. După suprafață și numărul de vânzători, târgul de la Orhei e mare, în comparație cu alte piețe agricole văzute prin satele și raioanele Republicii Moldova. Este aproape cât subdiviziunea agricolă de la Piața Centrală din Chișinău. Majoritatea vânzătorilor este constituită din țărani veniți din satele raionului Orhei, dar întâlnim și comercianți veniți din raionul Strășeni.

Târgurile locale mai sunt prilej de socializare între oamenii veniți din diverse localități. E unul dintre cele mai mari și neoficiale networking-uri în aer liber. Am observat că în piață comercianții se grupează în funcție de satul din care vin. Aflu de la doi bărbați, vecini de tejghea, că la Susleni se prepară cele mai gustoase plăcinte. „Sunt subțiri în pânză și groase-n brânză”, explică bărbatul care vinde borș și semințe de floarea soarelui.

Mai pe scurt, mergeți la piețele țărănești și cumpărați produse locale de sezon, crescute în gospodăriile țărănești, autentice. La ei marfa diferă de cea a negustorilor intermediari atât ca gust, cât și ca aspect: caisele miros a caise, prunele a prune etc. Uneori, merele pot avea viermi, iar legumele au pământ pe ele, dovadă clară că acestea sunt ecologice, culese din grădina țăranului. Vorbiți cu țăranii, întrebații de unde vin, cum au crescut roada sau cum au preparat brânza de oi.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here