Pe două roți în trafic. „Nu-i atitudine și respect față de bicicliști”

1025
0
Ciclistul Alexandru Șîrochii. Foto: Natalia Munteanu

Mersul pe bicicletă este un stil de viață și un mijloc de transport sustenabil pentru Alexandru Șîrochii din Chișinău. Pentru bărbatul în vârstă de 61 de ani, mersul pe bicicletă este un gen de sport care îl ajută să-și mențină sănătatea fizică și mentală.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

De e frig sau cald, Alexandru aleargă dimineața prin parcul Valea Trandafirilor și face un tur cu bicicleta sa până la Aeroportul Internațional Chișinău. „De obicei, sâmbăta sau duminica, merg pe trasee rurale, prin păduri, câmpii etc.”, povestește Alexandru. În zi de weekend, parcurge cu bicicleta peste 100 de kilometri prin localitățile Republicii Moldova. Se consideră ciclist amator și alergător cu experiență. „Alerg de 20 de ani. Pe bicicletă merg din copilărie”, își amintește el.

Mersul pe bicicletă nu se uită. Este o activitate plăcută și benefică pentru sănătate. „Eu întotdeauna le spun elevilor mei: Mișcați-vă, nu stați pe loc. Mișcarea înseamnă viață”, mărturisește Alexandru care predă geografia la un liceu din capitală. Acesta spune că, pe lângă sport, se alimentează sănătos, nu consumă băuturi alcoolice, evită rețelele de socializare și petrecere mult timp în natură. Alexandru Șîrochii merge cu bicicleta aproximativ patru mii de kilometri într-un an.

Ciclistul Alexandru Șîrochii. Foto: Natalia Munteanu

Biciclistul urban

În plus, pedalatul este un mijloc alternativ de transport ecologic. „Ciclismul are aplicație practică: mergi la serviciu și oriunde ai nevoie. Dacă transportul public nu circulă, te deplasezi cu bicicleta”, argumentează Alexandru.

Chiar dacă la capitolul infrastructură pentru biciclete, Chișinăul nu-i prietenos cu iubitorii pedalatului, Alexandru nu se plânge deoarece spune că se descurcă pe trotuar. „Eu mă descurc ușor. Transportul e foarte comod și ecologic. Republica Moldova nu are infrastructură pentru bicicliști, în comparație cu Italia, Spania, Olanda. Nu-i atitudine și respect față de bicicliști. Te adaptezi situației”, spune el.

Bicicleta se alege după preferință. Sunt biciclete de munte, de oraș și pentru cicliști profesioniști. Bicicleta de munte (trad. eng. – mountain bike) este pentru mersul prin pădure, pe dealuri, câmpii, hârtopuri, iar city bike (trad. rom. – bicicletă de oraș) este potrivită pentru plimbări ușoare pe drumuri asfaltate, la magazin, piață etc. Bicicleta pentru femei are cadrul jos, iar la cea pentru bărbați cadrul e sus, zice el.

Ciclistul Alexandru Șîrochii. Foto: Natalia Munteanu

Pedalatul, accesibil și ușor de realizat

Tot de la Alexandru aflăm că o bicicletă poate costa de la 1.000 de lei și până la 78.000 de lei. Cele mai scumpe sunt bicicletele pentru cicliști profesioniști. „Sunt scumpe deoarece sunt ușoare, comode și mai bine adaptate. Acestea sunt confecționate din carbon, material special pentru fabricarea bicicletelor. Dacă o bicicletă pentru amatori cântărește 12 kilograme, una pentru profesioniști are opt kilograme”, explică el.

Ciclismul amatoricesc nu necesită investiții mari, menționează Alexandru. „Principalul e dorința și perseverența. Investițiile în sănătate, sport, dispoziție sunt lucrurile care te fac mai împlinit”, consideră el. În tururile cu bicicleta pe coclauri merge împreună cu băieți tineri. „Oamenii cu care merg în tururi au câte 30-35 de ani. Sunt mai antrenați decât mine. Eu mă strădui să fac față tineretului. N-am încotro. Țin ritmul cu ei. Starea sănătății îmi permite”, conchide Alexandru Șîrochii.

Siguranța mersului pe bicicletă

Specialistul în kinetoterapie, Vladimir Botezatu, recomandă mersul pe bicicletă oamenilor sănătoși. De asemenea, kinetoterapeutul susține că bicicleta ergometrică, adică statică, este folosită la recuperarea pacienților după unele accidente. Potrivit kinetoterapeutului Vladimir Botezatu, e important ca persoanele să-și stabilească anumite scopuri reale, cum ar fi menținerea sănătății, slăbirea sau altceva.

„Să nu întreacă măsura cu bicicleta pentru că după aceea pot apărea traume de suprasolicitare, pot să doară genunchii sau spatele. Persoanele care au hernie de disc ar trebui să urmeze anumite indicații despre cum se merge pe bicicletă, ce fel de bicicletă să aleagă”, ne sfătuiește specialistul în kinetoterapie, Vladimir Botezatu.

Mersul pe bicicletă este un mijloc de transport care nu poluează mediul. Un studiu realizat de Fundația Soros-Moldova arată că orașul Chișinău este potrivit pentru implementarea ciclismului urban și are potențial pentru dezvoltarea acestuia. Urmând experiența statelor europene, cu o abordare și acțiuni de dezvoltare a infrastructurii, transportul alternativ poate prelua în zece ani până la 30% din traficul urban.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE