Cum scăpăm de inundații? Localitățile Moldovei, fără documentație urbanistică

Moldovenii s-au mutat din casele aflate în imediata apropiere a râurilor Prut și Nistru. Împreună cu salvatorii, aceștia fortifică digurile de protecție și speră că viiturile nu le vor lua tot ce au adunat în gospodărie. Caută soluții de moment pentru a-și salva viețile, animalele, păsările și bunurile de pe lângă casă.

Oamenii din 24 de gospodării din satele Criva, Drepcăuți și Lipcani, raionul Briceni, au fost evacuați din calea apelor, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Salvatorii, autoritățile locale și cetățenii au lucrat la întărirea digurilor de protecție în raioanele Soroca, Ștefan-Vodă, Căușeni, Rezina, Anenii Noi, dar și Vadul lui Vodă din municipiul Chișinău, anunță IGSU.

În satul Gherman, r-l Ungheni, salvatorii au acționat pentru a evacua apa din șapte gospodării, ale căror beciuri și subsoluri au fost înnămolite. Ploile torențiale au prejudiciat mai multe culturi agricole din raioanele Strășeni, Căușeni și UTA Găgăuzia. La zece familii din satul Hansca, r-l Ialoveni, ploaia torențială din 21 iunie le-a deteriorat 80% din tot ce au agonisit. „Apa a venit prin canalele de scurgere făcute pe vremuri. Nu am mai avut așa experiențe în sat. S-a auzit un vuiet, iar apa a intrat în case”, spune secretara Primăriei Hansca pentru GAZETA de Chișinău.

Viață grea, după inundații

Victimele inundațiilor din Hansca locuiesc pe malul unei râpe din localitate. Acestea precizează că apa le-a spălat grădinile, le-a rupt gardurile și le-a inundat beciurile. „În grădină nu-i nimic. În beci nimic nu-i. Mașina, motoblocul, trambulina pentru copii și bazinul au fost dărâmate. Apa a intrat în mașina de spălat și frigider”, povestește Olesea. La rândul său, Alina mărturisește că butoaiele ieșeau din beci, mânate de apă.

„În căsoaie, unde stă mama-soacră, a fost apa de peste 1,5 de metri. Frigiderul, mașina de spălat, televizorul – toate stăteau în apă. În grădină e tot mâl. Păsările s-au înecat”, descrie situația Alina. Femeia nu știe ce-i de făcut pentru a preveni inundațiile pe viitor, dar presupune că una dintre soluții ar fi adâncirea râpei. „Dar ce apă a fost nu ne ajută nici râpa, chiar dacă ar fi mai mare”, se îndoiește Alina.

Cum ne eliberăm de frica inundațiilor

Astea sunt doar câteva localități care au avut de suferit în urma inundațiilor din iunie, care cu siguranță nu vor rămâne ultimele în istoria Republicii Moldova. Cum scăpăm de inundații? Este întrebarea la care am încercat să găsim soluții. O modalitate de salvare a oamenilor, a bunurilor, a infrastructurii și a culturilor agricole este elaborarea Planului Urbanistic General (PUG) pentru fiecare comună.

„Problema inundațiilor și, în general, a cataclismelor se abordează atunci când se elaborează documentația tehnică de urbanism. În document se găsesc soluții pentru a fi evitate eventualele inundații, alunecări de teren etc.”, afirmă arhitectul Andrei Vatamaniuc de la Centrul de Urbanism din Republica Moldova.

Arhitectul susține că, „la nivel de localitate, când se proiectează un drum, o construcție, trebuie să se ia în calcul prevederile documentației de urbanism”. De ce se construiesc case în zonele de risc, întreb arhitectul. „În zonele unde nu s-au făcut cercetări, oamenilor li s-a dat pământ, iar ei au construit. Localitățile s-au extins fără a lua în calcul anumite riscuri. În perioada sovietică, se făcea documentația de urbanism, dar nu a fost actualizată. Satele s-au extins aiurea”, explică Andrei.

„E una să faci documente, iar alta, să le pui în practică”

Arhitectul Vatamaniuc precizează că documentația de urbanism se face de autoritatea locală. Acesta consideră că „primarul este responsabili să identifice resursele financiare, să găsească soluții pentru dezvoltarea localității și să nu supună riscului investițiile făcute de oameni, de companii etc.”.

În Republica Moldova sunt foarte puține localități care au planuri urbanistice actualizate. Majoritatea autorităților locale doar pot visa la un PUG, deoarece nu sunt bani pentru realizarea lui. „Planul costă bani. Iar Primăria nu dispune de bani suplimentari. Foarte puține localități au așa planuri, din păcate. Eu nu cunosc așa localități”, menționează Alexei Busuioc, ex-primar de Capaclia, r-l Cantemir.

Totuși, cu un PUG elaborat în 2017 se laudă Primăria Cetireni, r-l Ungheni. Însă doar documentul nu-i ajută pe locuitori, mai trebuie implementată o serie de acțiuni prevăzute în plan, afirmă Ana Dicusar, primar de Cetireni. „Implementarea acțiunilor ar trebui să ne ajute, dar sunt prea puțini finanțatori care dau bani pentru toate proiectele prevăzute de noi”, ne spune Ana Dicusar.

Lucrări hidrotehnice care n-au făcut față

Potrivit Anei Dicusar, prin mijlocul satului Cetireni curge o râpă cu o lungime de doi kilometri. Prin acea râpă curg apele fluviale din satele Cetireni, Unțești și Rezina. Un proiect de măsuri hidrotehnice, care a costat peste un milion de lei, a fost implementat în Cetireni, însă digurile n-au ținut mult.

A venit apa și le-a distrus zona râpei, reabilitată din banii Fondului Ecologic Național. „Am construit diguri pentru menținerea vitezei apei, dar ploaia abundentă din 2019 practic ne-a mâlit tot. Nămolul a venit la nivelul digurilor. Iarăși trebuie să efectuăm lucrări de lichidare a pământului și lutului care s-au acumulat”, menționează Ana Dicusar, care spune că implementarea planurilor de urbanism nu-i de competența primarului. Aceasta adaugă că e nevoie de implicarea Guvernului.

Contactat de GAZETA de Chișinău, Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) ne-a spus că legea nu prevede elaborarea Planului Urbanistic General al Republicii Moldova. „Planificarea urbană și amenajarea teritoriului la nivel local, gestionarea spațiilor verzi de interes local este domeniul propriu de activitate al autorităților publice locale”, afirmă Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova.

Totodată, am aflat că Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a inițiat consultări publice privind aprobarea Planurilor de gestionare a riscului de inundații în Republica Moldova. Potrivit documentului, autoritățile promit să fortifice barajul Vatra, să curețe albia râului Bâc, să împădurească 15 mii de hectare de teren, să planteze 1.500 de hectare de fâșii riverane, să elaboreze harta de hazard și de risc de inundații etc. Acțiunile urmează a fi implementate până în anul 2025, cu bani din bugetul de stat și din surse externe prin intermediul donatorilor internaționali.