„Prefer să lucrez la comandă”

Meșterul popular Mihai Matei restaurează icoane „din veacuri apuse”

Sculptorul în lemn Mihai Matei din satul Dumbrăviţa, raionul Sângerei, este din 2016 membru al Uniunii Meşterilor Populari. Sculptează în lemn de vreo cincisprezece ani, dar, până la aceasta, a restaurat şi a reparat biserici, a lucrat şi a sculptat în ghips la Centrul de Restaurare din Chişinău. Dragostea pentru sculptura în lemn a venit pe neaşteptate şi, de atunci, îi dedică orice clipă liberă, punând mult suflet în tot ce creează.

L-am găsit la casă părintească, dar a insistat să mergem la atelier, unde îşi ţine lucrările. Am stat de vorbă în curtea casei pe care a cumpărat-o pentru atelier şi am încercat să pătrundem în filosofia unui om căruia viaţa i-a adus şi multă suferinţă. Arta este acea minune care l-a ajutat să se ridice şi să se înalţe după pierderea fiului de numai cincisprezece ani. A avut vreo zece ani de depresie, dar, cu ajutorul pasiunii sale pentru lemnul sculptat, a reuşit să-şi revină şi să bucure oamenii cu ceea ce face, să se bucure el însuşi de actul creaţiei şi de rostuirile pe care aceasta le dă vieţii şi omului.

Sculptează obiecte după placul oamenilor

„Lucrez mai mult la casa părintească, deşi aici îmi este atelierul. De aici îmi este mai uşor să ajung la piaţa din sat, care este aproape. Mai vând câte o lucrare şi mai câştig un ban, dar cu mare greutate se vinde câte ceva, pentru că lumea este săracă. Prefer să lucrez la comandă, deoarece e mai sigur, ai înţelegerea cu omul şi, în aşa mod, ai şi bucăţica de pâine asigurată. Oamenii din sat, dar şi din împrejurimi, îmi solicită panouri decorative, basoreliefuri de interior şi exterior, răstigniri sau, pur şi simplu, sculpturi pentru zile de naştere, nunţi, cumetrii etc.”, ni se destăinuie Mihai Matei.

Meşterul popular ne povesteşte că teiul este materialul său preferat şi că îl poate procura de la Dereneu, Rădeni şi Ungheni. Nu ia însă mult lemn, căci nu se mai vinde ca înainte.

 „Cu ceva timp în urmă, mai vindeam la Iaşi, iar acum, de când cu coronavirusul, este mult mai greu. Nu stau totuşi fără lucru şi accept să restaurez lucruri vechi, printre care şi icoane. Un consătean mi-a dat două icoane din veacuri apuse, cu ramele crăpate şi rupte, iar eu trebuie să le păstrez patina în aşa fel ca să aibă omul impresia că nu s-a intervenit. Este un proces migălos, ce necesită multă răbdare şi atenţie, dar, până la urmă, merită întreg efortul”, subliniază meşterul.

„El şi Ea, cu chipuri de oameni luminând, ca la Eminescu”

După Școala de iluminare culturală din Soroca a lucrat vreo 16 ani în domeniul culturii. A fost şef al Casei de cultură şi a cântat la petreceri, dar, după moartea subită a fiului său, n-a mai putut să cânte. 

În anul 2008, a avut prima expoziţie de sculptură în lemn la Chişinău şi de atunci au mai urmat şi altele, inclusiv în România. Lucrările sale, cu care, desigur, se mândreşte, au ajuns în colecţii din străinătate, dar nu se grăbeşte să declare că a atins cel mai înalt nivel.

 „Există maeştri în domeniu până la care mai am încă mult de urcat. Cred că mi-ar mai trebui niște ani ca să ajung la o înălțime care să-mi permită să afirm că sunt şi eu la nivelul cuvenit. Până atunci m-am apucat totuşi de un proiect, „Luceafărul”: El şi Ea, cu chipuri de oameni luminând, ca la Eminescu… Sper să iasă o lucrare frumoasă şi o voi păstra pentru mine ca pe ceva scump, aproape inimii mele”, ne mărturiseşte Mihai Matei.

Nuduri de femei interzise pentru expunere

După aceste confesiuni, am urcat cu Mihai Matei în mansarda căsuţei bătrâneşti şi am rămas surprinşi de bogăţia lucrărilor expuse, de varietatea tematică şi de aspectul de ansamblu al atelierului. Modestia cu care îşi prezenta creaţiile ne-a făcut să credem că avem în faţă un om care a realizat lucruri importante şi încă urmează a le realiza. Între lucrările expuse am observat şi un nud de femeie, şi nişte femei la baie, despre care meşterul, cu un surâs amar în colţul buzelor, ne-a spus că i-au fost interzise în cadrul unei expoziţii la Chişinău de către sus-puşi, ca fiind erotice.

 „De atunci am renunţat la această temă şi nu cred că o s-o mai abordez”, ne-a spus el. I-am sugerat că ar putea fi o greşeală. Lucrările sunt decente şi, ca să se convingă, ar trebui să consulte şi alţi specialişti decât cei cu interdicţiile.

Cu banii pe care îi câştigă, meșterul popular Mihai Matei se descurcă cu greu, pentru că lucrările pe care le execută și le vinde ocazional nu-i pot acoperi minimul de existență. Mai face şi comerţ ambulant la piaţa din localitate. Vinde ceai şi cafea vânzătorilor şi cumpărătorilor pentru un ban în plus. Așa supravieţuieşte.