Ce ne mai leagă economic de Federația Rusă

244
0
Foto: RIA Novosti
Foto: RIA Novosti

Unul din cele mai comentate evenimente din această săptămână a fost prezența președintelui Dodon la parada militară de la Moscova. Dodon a căutat să scoată în evidență atitudinea sa exagerat de loială față de Moscova, inclusiv prin obligarea unui contingent de 75 de militari moldoveni să participe la acest eveniment anacronic, organizat pentru a etala puterea militară a Rusiei pe fundalul unei degradări continue a acestei țări la celelalte capitole.

Dincolo de motivele de ordin personal sau electoral ale președintelui moldovean, de a-și etala servilismul față de Kremlin și față de președintele Putin în particular, statisticile și evoluțiile economice arată că Republica Moldova este tot mai departe din punct de vedere economic de Federația Rusă.

Potrivit unor date făcute publice de Banca Națională a Moldovei miercuri, 24 iunie, în luna mai, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 134,5 milioane de dolari americani, cu 27 de milioane de dolari sau 25% mai mult decât în luna mai 2019.

Surprinzător, în plină pandemie și blocaj economic la nivel mondial, Republica Moldova înregistrează cel mai mare volum al transferurilor lunare din ultimii cinci ani și jumătate. Ultima dată moldovenii au primit o sumă mai mare de bani de peste hotare în luna octombrie 2014.

Transferurile din Rusia, în scădere cu 24%

Potrivit expertului Veaceslav Ioniță, această evoluție surprinzătoare se datorează în cea mai mare parte pandemiei, care a fost urmată de închiderea hotarelor și blocarea circulației persoanelor. Implicit, a survenit imposibilitatea moldovenilor de a ajunge acasă. Însă, așa cum, potrivit expertului, 1/3 din toți banii de peste hotare cetățenii moldoveni îi aduc informal, fără a apela la un sistem de transfer oficial, acum, neavând posibilitatea de a ajunge acasă, i-au trimis prin bănci. Astfel, transferurile din luna mai ar putea reflecta un tablou al provenienței banilor veniți de peste hotare mult mai real față de ce ne arătau statisticile anterioare ale BNM.

Iar potrivit statisticilor băncii centrale, transferurile din Uniunea Europeană au avut în mai o pondere de 50,1 la sută, din CSI – o pondere de 13,6 la sută, iar cele din restul lumii – o pondere de 36,3 la sută.

Transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 67,48 milioane de dolari, în creștere cu 32,5 la sută față de mai 2019. Și asta în condițiile când, din cauza ieșirii Marii Britanii din UE, transferurile din această țară au fost adăugate la capitolul „restul lumii” față de acum un an, când completau statistica UE.

În distribuția pe state a provenienței transferurilor în favoarea persoanelor fizice, sunt de menționat transferurile din Israel care au avut o pondere de 19,7 la sută (26,49 milioane de dolari) din total, fiind în creștere cu 35,1 puncte procentuale față de mai 2019. Transferurile din Italia s-au cifrat la 22,65 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o pondere de 16,8 la sută. La rândul lor, transferurile din Rusia au coborât la 17 milioane de dolari, în scădere cu 24 la sută. Ponderea remiterilor din Rusia s-a redus în total cu 8,1 puncte procentuale.

La modul practic asta înseamnă că numărul moldovenilor aflați la muncă în Federația Rusă este în continua scădere și, prin urmare, banii trimiși de către aceștia acasă sunt și ei tot mai puțini.

De menționat că nu chiar tare demult, cu vreo cinci ani în urmă, transferurile din Rusia aveau cea mai mare pondere în totalul remiterilor în Republica Moldova, aceasta depinzând într-o proporție mult mai mare de piața rusească a muncii. Drept urmare, Rusia folosea și această dependență în calitate de pârghie de presiune asupra puterii de la Chișinău pentru ca aceasta să ia decizii de ordin geopolitic favorabile Kremlinului.

Embargourile rusești sunt încă în vigoare

Alte astfel de pârghii amintim că mai erau exporturile moldovenești. Deși au trecut aproape șase ani, încă mai suportăm consecințele embargoului rusesc instituit vinurilor și produselor alimentare moldovenești drept pedeapsă pentru semnarea de către Republica Moldova a acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Un comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, ne spunea zilele trecute că secretarii de stat ai ministerului, Iuliana Drăgălin și Iulian Postică, au participat la întrevederea copreședinților Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, unde au fost abordate subiectele conexe intensificării cooperării economice, comerciale și investiționale dintre ambele state.

În contextul situației pandemice, secretarii de stat au menționat că este important ca statele să mențină un dialog continuu și eficient în identificarea soluțiilor privind depășirea crizei.

Totodată, părțile au discutat despre progresele înregistrate în urma realizării înțelegerilor convenite de către părți în cadrul Comisiei mixte moldo-ruse pentru colaborare economică din 19 septembrie 2019 și problemele legate de eliminarea constrângerilor existente în comerț, simplificarea procesului de export al produselor autohtone pe piața rusă, precum și despre soluționarea obstacolelor cu care se confruntă mediul de afaceri.

Altfel spus, în septembrie 2019 embargoul rusesc încă mai era în vigoare, iar de atunci și până acum, la nouă luni după încheierea înțelegerii respective, el n-a fost anulat. Amintim că înțelegerea respectivă a fost prezentată de către Igor Dodon drept o mare victorie diplomatică. Iată că, după nouă luni, în pofida servilismului degradant al acestuia față de Vladimir Putin, situația nu s-a prea schimbat.

Volumul comerțului exterior dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în primele 4 luni ale acestui an, a înregistrat 298,93 milioane dolari, în scădere cu 16,23% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exporturile moldovenești în Federația Rusă s-au redus cu 3,1%, iar  importurile de mărfuri rusești pe piața moldovenească au scăzut cu 20,1%.

Dependența de gazul rusesc, tot mai nesemnificativă, ar putea dispărea în totalitate

Scăderea importurilor rusești se datorează în cea mai mare parte reducerii consumului de gaze în Republica Moldova. Gazul rusesc era cea de-a treia pârghie de presiune asupra Republicii Moldova, politicienii rusofili de la Chișinău speculând adesea cu faptul că, în schimbul atitudinii servile față de Kremlin, Republica Moldova va avea gaze ieftine de la ruși. Iată că, în ianuarie-aprilie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019, importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au scăzut cu 30% pe fundalul unei ierni extrem de calde și al opririi unor întreprinderi energofage în legătură cu starea de urgență.

Mai mult, în august, după darea în exploatare a gazoductului Ungheni-Chișinău, Republica Moldova va avea posibilitatea să importe peste jumătate din necesarul de gaze din România, iar peste încă un an – întreaga cantitate. Iar după intrarea în vigoare a pachetului trei energetic în luna octombrie, curent, ar putea cumpăra gaze de pe piețele europene prin intermediul traderilor.

În concluzie, relațiile economice cu Federația Rusă s-au redus semnificativ în ultimii ani, ultima ajungând un partener economic de importanță medie pentru Republica Moldova, un statut firesc de altfel dată fiind depărtarea Rusiei și locul acesteia în strategiile pe termen lung ale Chișinăului, care se orientează în continuare spre apropierea de Uniunea Europeană. Ținând cont de aceste realități, servilismul exagerat al președintelui Dodon față de autoritățile de la Kremlin este și mai greu de explicat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here