O seară de Sânziene cu aromă de lavandă. Profitul adus de florile mov și piedicile birocratice puse la cultivarea lor

1595
0
De veghe în lanul de lavandă. Foto: Natalia Munteanu

Valeriu Ciorbă, un tânăr din satul Colonița, și-a înfiripat o afacere cu flori mov. Cultivarea lavandei aduce profit după trei ani de la plantarea butașilor, iar odată înființată se recoltează zece ani. Lavanda nu necesită udare, stropire sau curățare.

Tânărul a fost atras în urmă cu trei ani de afacerea cu lavandă și a decis să experimenteze planta pe un teren de 1,5 hectare. Lavanda necesită prășire, în special în primii ani de la plantare deoarece buruienile sunt abundente. După trei ani de la răsădire, nu mai cresc buruieni sub tufa de lavandă, aflăm de la Valeriu Ciorbă, pe care l-am întâlnit pe câmpul de levănțică de la Colonița.

Foto: Natalia Munteanu

Sfârșitul lunii iunie înseamnă și deschiderea sezonului pentru ședințele foto în lanul de lavandă. În seara care precede sărbătoarea de Sânziene, zeci de oameni, îmbrăcați în haine albe, roșii sau galbene, au venit să inspire aroma florilor mov și să se fotografieze. „Am venit să fac fotografii frumoase pentru că iubesc lavanda. Mi-am cumpărat flori de lavandă pentru miros în casă”, ne spune Andreea de 11 ani din Chișinău. Vizitatorii au putut să-și cumpere flori proaspete sau ulei de lavandă.

La fotografiat în lavandă. Foto: Natalia Munteanu
La fotografiat în lavandă. Foto: Natalia Munteanu

Antreprenorul moldovean menționează că dintr-un hectar de flori de soi C-90 se obțin aproximativ 70 de litri de ulei de lavandă. Fermierii moldoveni exportă uleiul în țările Uniunii Europene sau SUA. Prețul unui litru de ulei variază între 55 și 80 de euro.

Afacerea cu lavandă nu-i ocolită de birocrație

Cele mai mari provocări ale producătorilor moldoveni de lavandă sunt impedimentele birocratice, condițiile meteorologice și deficitul forței de muncă. „Soiurile sunt brevetate de Institutul de Genetică. E greu de lucrat cu ei, deoarece sunt birocratici. Ne-au dat dreptul de a înmulți soiurile doar pe doi ani. După ce a expirat termenul, în 2019, am scris câteva scrisori și până la urmă mi-a dat pentru câteva luni dreptul de a multiplica. Acum iarăși scriem scrisori, cerem dreptul. Orice răsad nou trebuie să fie produs cu semnătura Institutului de Genetică”, povestește Valeriu Ciorbă.

În lanul de lavandă de la Ccolonița. Foto: Natalia Munteanu

Dacă aș cumpăra niște puieți pentru grădină, aș avea nevoie de acte de brevet?, îl întreb pe Valeriu pentru clarificare. „Nu. Pentru butașul cumpărat s-au achitat toate drepturile. Dacă vreți să-l multiplicați, să faceți alți butași – nu aveți voie oficial și legal. Vă trebuie semnătura de la Institutul de Genetică”, răspunde Ciorbă.

O altă problemă este lipsa forței de muncă și calificarea ei. „E foarte, foarte greu, mai ales la prășit. Nu se găsesc zilieri. La nivel de specialiști sunt probleme, inclusiv pe linia de cercetare. Agronomi sunt foarte puțini”, precizează producătorul de lavandă.

Valeriu Ciorbă/Foto: Arhivă personală

În perioada Uniunii Sovietice, în Republica Moldova florile oleaginoase, inclusiv lavanda, erau cultivate pe o suprafață de cinci mii de hectare, având întâietate la export printre republicile sovietice. Acum R. Moldova are câteva sute de hectare de lavandă, aflăm de la Valeriu Ciorbă. Printre cele mai importante țări producătoare de lavandă s-ar afla Franța, urmată de Bulgaria și România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here