Problema Republicii Moldova nu e atât finanțarea cât eficiența guvernării

656
1

La această concluzie au ajuns participanții la o videoconferință, organizată de centrul analitic Expert-Grup sub genericul „Criza COVID-19: Cum ieșim din ea și de unde găsim bani? Prioritățile investiționale și sursele de finanțare ale acestora”.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Urmărind ce se întâmplă la nivel global, putem constata că majoritatea statelor lumii au aceeași certitudine: criza actuală o va depăși pe cea din 2008 și chiar ar putea deveni una din cele mai mari din ultimii 50 de ani. Prognozele privind situația economică din Republica Moldova estimează o scădere a PIB între 3% (prognoza FMI) și 6.3% (German Economic Team).

Statisticile, care în Republica Moldova se calculează destul de lent, arată că în martie am avut o scădere a producției industriale cu 10,5% față de martie 2019 și de 8% față de luna februarie. La rândul său , transportul de mărfuri a scăzut cu 15% față de aceeași perioadă din 2019.

În aceste condiții, în anul curent nu este exclusă o reducere a PIB de 5% – 10%. Și așa cum probleme sunt multe, iar bani puțini, trebuie să se decidă de pe acum ce măsuri să fie întreprinse pentru a asigura o relansare economică eficientă după căderea iminentă din acest an.

Ce investiții sunt oportune în perioada postcriză

Potrivit lui Sergiu Gaibu, director de program la Expert-Grup, urmează a fi maximizată eficiența investițiilor în Republica Moldova.

„Focusarea pe investiții generatoare de valoare adăugată pentru asigurarea creșterii economice, cu un accent deosebit pe susținerea exportatorilor și a producătorilor care substituie importurile pentru balansarea pieței valutare. Din motivul scăderii veniturile din exterior în viitor, este important ca investițiile fără valoare adăugată cuantificabilă să fie evitate”, menționează Gaibu.

El a mai adăugat că serviciile publice trebuie să devină prietenoase, educația să se plieze pe cerințele pieței, iar tineretul să se adapteze la noile realități.

„Nu în ultimul rând, contează stimularea inovațiilor cu produse și servicii scalabile la nivel regional și internațional care sunt viitorul, în lipsa acestora economia Republicii Moldova va rămâne în urmă față de țările vecine, dar și față de dezvoltarea medie a lumii”, constată expertul.

El consideră că pentru stimularea afacerilor mici și mijlocii este necesară dezvoltarea infrastructurii calității prin deschiderea centrelor de certificare și omologare care lipsesc pe teritoriul Moldovei și nu permit exportul anumitor produse. De asemenea, urmează a fi susținute afacerile de stocare locală și procesare în loturi mici. Acestea pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale, asigura o reziliență sporită a întregului sector și contribui la crearea locurilor de muncă în zona rurală, care este cea mai vulnerabilă în perioadele de criză.

De unde luăm bani?

La rândul său, Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup, a adus în discuție potențialele surse de finanțare a investițiilor, enumerând avantajele și dezavantajele fiecăreia. Pe lângă accesul la sursele oferite de organizațiile internaționale la costuri scăzute, Republica Moldova se poate împrumuta și din surse interne.

„Piața Valorilor Mobiliare de Stat a devenit tot mai atractivă, odată cu scăderea ratelor dobânzilor și lichidității excesive din sectorul bancar. Acest fapt face posibilă finanțarea deficitului bugetar în monedă națională, fără riscuri valutare și la costuri scăzute”, spune Pântea.

În ce privește emiterea eurobondului, acest fapt (dacă se va ajunge la el – n.a) ar crea o referință externă pentru Republica Moldova și ar putea deveni o ancoră solidă pentru guvernare. Însă într-o emisie de succes este important ca Guvernul să formuleze o viziune clară privind programul investițional și să creeze un mecanism instituțional de comunicare și coordonare pe marginea emiterii acestuia.

„Subiectul eurobondurilor este unul din principalele puncte de discuții în cadrul Guvernului privind viitorul finanțelor publice”, susține consilierul prim-ministrului în domeniul economiei și infrastructurii, Oleg Tofilat.

„Prin emiterea primei partide de eurobonduri vom ajunge parte a pieței financiare internaționale și vom facilita calea către investitorii privați. Existența unui bond suveran micșorează cu aproximativ trei puncte procentuale costul bondurilor corporative, ceea ce înseamnă că dacă un proiect privat vrea să desfășoare proiecte investiționale în Republica Moldova costul finanțării sale scade cu trei puncte procentuale, ceea ce este foarte important.”

Oficialul a mai menționat că „administrarea eurobondurilor este administrarea acelorași bani publici și ceea ce trebuie să urmărim este cât de transparent este bugetul, cât de bine se urmărește orice ban public și cât de buni suntem în a gestiona investițiile în infrastructură. „Și aici este principala noastră problemă. Noi ca stat suntem foarte slabi în gestiunea infrastructurii, noi trebuie să pregătim un sistem de colectare a proiectelor și de maturizare”, constată Tofilat.

MEI își urmează proiectele de infrastructură

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a subliniat că Ministerul Economiei avea deja elaborată strategia de dezvoltare, de industrializare a țării pentru următorii ani, dar, în condițiile actualei pandemii, ea trebuie revizuită și adaptată la noile realități. „Ne focusam pe relansarea sau revitalizarea businessului, a situației economice în urma COVID-19, avem o serie de programe pentru toate domeniile, inițiate deja și puse pe rol”, spune Iuliana Drăgălin.

Ea a adăugat că Guvernul examinează în prezent un program de susținere a exportatorilor și de substituire a importurilor ce urmează a fi adoptat în curând.

În ce privește proiectele investiționale, secretarul de stat la MEI spune că anul acesta este planificată reabilitarea a 517 km de drum, în valoare de 385 de milioane de dolari. „Mai avem proiecte care au toți parametrii tehnici deja fixați, dar suntem în căutarea de resurse financiare externe. Acestea vizează mai multe domenii. Ținem cont de sectorul energetic și energia regenerabilă, valorificarea potențialului energetic din deșeuri, proiecte strategice care sunt puse pe rol, dar care necesită timp”, menționează Iulia Drăgălin.

Previziuni sumbre de la Ion Sturza

La rândul său, Ion Sturza președintele Fondului de Investiții „Fribourg Capital” și membru al Consiliului de Administrație „Expert-Grup”, s-a referit la problemele actuale. „Sectoarele-cheie de care depinde Republica Moldova, în primul rând, sectorul automotive, care cade pe capete, vânzările sunt la jumătate, se închid fabrici, transportul internațional, turismul, serviciile, totul este azi paralizat.

Amploarea dezastrului economic este de așa anvergură că acum se vorbește despre un deceniu pierdut. Vorbim de scăderi ale PIB în țările europene cheie de la 7 la 12%, dacă le recuperează cu 1,5-2% anual, avem nevoie de 5-10 ani pentru a recupera ce s-a pierdut. Evident, există această lichiditate în piață, dar ea nu este pentru Republica Moldova. Problema fundamentală a țărilor ca Republica Moldova este dependența de factorul extern foarte puternic, PIB este realizat datorită factorului extern, noi o să avem o presiune foarte mare pe balanța de plăți, pe contul curent”, susține Sturza.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here