BNM și apărătorii săi: cine-s?

535
0
Veaceslav Negruța

Le place unor șefi de la noi să invoce scuza „precum ni s-a recomandat” sau „precum a insistat FMI” ori alte structuri, în funcție de conjunctură și scopul urmărit. Deseori s-a întâmplat ca recomandările sau bunele practici internaționale să fie ocolite cu desăvârșire de autorități, iar acolo unde le pica bine pentru interesele proprii sau de grup – imediat se făcea trimitere la instituții internaționale și la „bunele practici internaționale”.

Zilele trecute, am asistat la un nou „dialog” între guvernanți și „practicile internaționale” în materie de susținere a angajaților sau a foștilor angajați ai Băncii Naționale a Moldovei, atunci când toate cheltuielile de asistență juridică, adică de apărare, sunt acoperite de BNM, deși investigațiile și anchetele procurorilor nu țintesc politicile monetare sau supravegherea bancară, ci inacțiunea sau acțiunea vădit ilegală în interesul anumitor grupuri din afara BNM, cu interese în sectorul bancar sau, mai grav, legate de „furtul miliardului”, „laundromatul rusesc” sau alte păcate ale politicului din R. Moldova, asistat de funcționari din BNM.

În 2016, sub pretextul asigurării independenței instituționale a BNM, au fost operate mai multe modificări la Legea BNM. Printre acestea au fost strecurate și anumite garanții oferite actualilor sau foștilor angajați ai BNM, conform cărora toate cheltuielile legate de reprezentare vor fi acoperite de BNM.

Evident, BNM e o instituție mai deosebită și deseori unii cetățeni cu interese și cu abateri în activitățile lor bancare vor fi tentați să atace nominal funcționarii BNM pentru a-i demotiva să-și exercite funcția. Dar cum explici că aceste costuri de asistență juridică sunt acoperite de BNM chiar și în cazul când angajatul BNM omite să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu? Din 2016, Legea BNM așa spune de fapt:

„Banca Naţională, membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale, lichidatorul desemnat de aceasta, precum şi personalul acesteia nu răspund civil, administrativ sau penal pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale”, și, totodată „cheltuielile ocazionate de procedurile penale, civile, administrative iniţiate împotriva persoanelor prevăzute, care vizează actele sau faptele îndeplinite de către acestea ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte de către acestea în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, sunt suportate de Banca Naţională.”

Premierul Chicu zice că „sute de mii de lei (și chiar milioane)  sunt achitate de BNM pentru apărarea unor foști sau actuali angajați din BNM, atrași în diverse dosare aflate în gestiunea procurorilor”, și că va veni cu modificări la Lege ca să elimine acest privilegiu. Și aici evident apar câteva întrebări:

  • De ce aceste întrebări au apărut la autorități abia acum, și nu atunci, în 2016, când unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului (nominalizat recent de procurorul general) a promovat aceste prevederi prin guvern și parlament? Doar era previzibil că aici se va ajunge. Evident, aceste costuri reduc din venitul BNM care, conform altor modificări recente, ar trebui să fie împărțit cu guvernul/bugetul de stat, dar mintea întârziată face la fel de mult rău ca și rea-voința.
  • Cine sunt acele companii sau avocați care reprezintă acești funcționari investigați de procurori pentru ale căror servicii BNM plătește milioane? Poate rolul lor (al avocaților) este nu de a-i apăra doar, ci de a colecta informațiile furnizate de către aceștia procurorilor și de a le transmite celor cu interese în sectorul bancar și care se simt cu musca pe căciulă (adică cu miliardul prin off-shore-uri)? Altfel spus – o formă de intimidare a angajaților BNM, care vor să coopereze cu procurorii, prin prezența avocaților impuși de BNM…

FMI a reacționat cu o scrisoare adresată autorităților, precum că inițiativa autorităților de a modifica prevederea din 2016 ar putea atinge independența BNM. Cel mai probabil, acest „dialog” deformat dintre autorități cu interese diversificate, în funcție de conjunctura politică și interesele unor grupuri, și reprezentanții FMI au la bază mai multe falsuri, neadevăruri și informații schimonosite.

Unii vizați de procurori știu cum s-o facă în dialogul lor cu FMI. Iar FMI, uneori, îi crede pe bune. Și reacționează pornind de la „bunele practici” care sunt valabile în alte părți. Iar aici, în R. Moldova, „bunele practici” sunt foarte rar bune și doar atunci când nu dăunează intereselor de grup ale oligarhilor, autorităților și politicienilor, concrescuți într-un tot întreg. În cele din urmă, plătește BNM, adică cetățeanul. Iar autoritățile care au tolerat până nu demult situația – se trezesc „din somn de moarte, ca viteazul din poveste”, și cu noi probleme, create tot de ele.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here