Erdogan

1156
0

Curioasă poveste și asta… Dacă mai țineți minte, prin anii nouăzeci ai secolului trecut, pornise a se duce tinerele noastre la muncă în Turcia. Ori că țara era mai aproape, oră că obțineau mai ușor vize încolo, dar părăseau Moldova cu duiumul. Parte din ele s-au mai întors acasă, dar altele au luat-o spre tărâmuri îndepărtate de li s-a pierdut urma.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Printre cele plecate atunci era și Nastea, o copilă din Cantemir, la numai optsprezece ani împliniți. Nemaipomenit de frumoasă fata. De parcă sunt și fete urâte în țara asta! Avea Anastasia un păr negru, lung și mătăsos, ochi verzi cu sclipiri aurii, o statură înaltă și era zveltă la trup.

Din Cantemir, la Izmir

De unde știu eu, vreți să mă întrebați? Păi i-am văzut fotografiile din tinerețe, pe care mi le-a adus la redacție chiar sora Nastei. Zic, frumoasă copilă, cine o vedea o dată n-o mai uita în vecii vecilor. Ei uite că Nastea noastră a ajuns în Turcia, la Izmir, într-o zi de vară. Îi părea că a nimerit în rai, atâta frumusețe era în jur.

S-a plimbat prin oraș cu Iustin, un verișor de-al ei, cutreierând stradă după stradă. Pe unde trecea fata și ochii turcilor se întorceau după ea. Așa că n-a fost de mirare că unul mai îndrăzneț, sau mai obraznic poate, a oprit-o s-o întrebe ceva.

Fata nu înțelegea o vorbă, se uita și ea și verișorul ei la turc, dar să-i răspundă nu erau în stare. A început turcul să-i iscodească de pe unde o fi fiind ei: că-s ruși, englezi, francezi? Până la urmă a ajuns să afle că din Moldova sunt. I-a luat Mehmet de mână și i-a tot tras după dânsul până la o cafenea în centrul orașului.

„Caut de lucru”, i-a spus lui Mehmet

Lucra barman acolo unul de pe la noi, găgăuz era. Uite așa a aflat turcul de unde vine Nastea și ce vrea să găsească în țara lor. „Caut de lucru”, i-a spus fata. Turcul a și început a-și suna cunoscuții, rudele cu gând să-i găsească Nastei și verișorului ei un serviciu bine plătit. Se vedea că-i plăcuse fata și nu dorea s-o piardă, altfel de ce atâta strădanie pentru niște oameni străini?

Firește că n-au găsit nimic în ziua aceea. Turcul i-a cazat pe noapte la o mătușă de-a lui pe nume Feride și a doua zi dimineață a și apărut în pragul casei ei cu niște dulciuri în mână. Bărbatului i-a găsit mai ușor de lucru într-un depozit la marginea orașului, iar Nastei tot îi căuta și-i căuta serviciu.

Servitoare la o familie tânără și bogată

Fata locuia tot la mătușa lui Mehmet, că așa a fost vorba. Femeie blajină și pricepută la multe era turcoaica, dar nu se înțelegeau între ele decât prin semne. Abia la o săptămână a dus-o Mehmet la o casă, unde Nastea trebuia să aibă grijă de nevasta stăpânului.

Căzuse femeia la pat după o naștere grea. Suferea și dânsa, și copiii din cauza asta, că avea turcul cela trei fetițe, una mai mică decât alta. Familie tânără și bogată era. Nastea nici că visa să ajungă slujnică la așa oameni înstăriți. Stăpânul lucra administrator la o bancă, iar nevasta lui, până la măritiș, fusese medic.

În jumătate de an, a început Nastea să le înțeleagă limba, chiar forma propoziții simple. În toată perioada asta avea grijă de fetițe, de casă și de stăpâna bolnavă. Nici medicii nu înțelegeau de ce suferă femeia. Avea dureri mari, pe care le ogoia doar cu analgezice. Din care cauză era nevasta asta mereu morocănoasă și pusă pe ceartă.

Frumos, curtenitor și bine educat

Orice ar fi făcut Nastea, nimic nu-i convenea. Poate că simțea în ea un pericol, era prea frumoasă fată ca să n-o iei în seamă? Observase nevasta că, de când lucra la dânșii Nastea, soțul ei nu mai pierdea serile pe undeva, dar venea devreme acasă, săritor de a face ceva în gospodărie, sau se plimba cu fetițele în parcul din cartier.

Și tot întreba servitoarea dacă nu are nevoie și dânsa de ceva. Fetei îi plăcea de turc. Se apropia de patruzeci de ani, era înalt și frumos, curtenitor, bine educat și gata oricând să-i sară în ajutor…

Mehmet, cel care i-a găsit serviciul, o scotea pe Nastea în oraș în fiecare duminică. O plăcea turcul și i-a adiat nu o dată fetei că ar fi dorit să fie între ei alte relații, mai intime, mai apropiate, dar Nastea se făcea că nu-l înțelege. O vizitau duminicile și pe Feride, mătușa lui Mehmet.

Nastea, însărcinată cu Selim

La un an de zile, se simțea Nastea destul de confortabil printre acești oameni. Cu Iustin, verișorul ei, nu s-au întâlnit demult. El plecase să lucreze la Istanbul în port. Cu cei din Moldova nu prea comunica, nu-i plăcea să scrie, dar să telefoneze nu avea cum.

Zic, între stăpân și slujnica lui, încet, încet, s-au stabilit niște relații care n-au trecut neobservate de ochii nevestei. Se neliniștea femeia și avea de ce. Frumoasă, tânără, sănătoasă și veselă, Anastasia îi furase inima turcului. Ar fi divorțat bărbatul, dar cum să lași tu trei copii și o nevastă bolnavă?

Înțelegea și Nastea că ar fi fost neomenește, dar îl iubea pe turc, pe Selim al ei. Căci, de când se iubeau pe furiș, în camere de hotel sau la vila lui în afara orașului, nu-i zicea altfel decât Selim al meu. Dacă a prins gravidă, i-a spus turcului: „Mă duc acasă, în Moldova. Dacă nasc, am să te anunț ce am”.  S-au înțeles că Selim o să o ajute financiar, că ori de câte ori va dori el să-i vadă, o să vină la Chișinău.

Și i-a născut Anastasia turcului un fecior, i-a pus numele Erdogan. Anii treceau și Erdogan se înălța și el, tot mai frumos era, că a luat ce era mai bun de la Nastea și de la tatăl lui. În primii ani, Selim venea destul de des la Chișinău, se bucura că are un fecior care o să-i ducă neamul mai departe.

Selim se înfurie când află că Nastea s-a măritat

În fiecare vară, îi lua în Turcia, le organiza odihna la mare, lua și fetițele lui de fiecare dată, să se cunoască frații între dânșii. Nevasta turcului tot bolnavă era. Ultimul timp n-o mai ajutau medicamentele și suferea îngrozitor sărmana.

Dacă a văzut Nastea că nu are nicio șansă să se mărite cu Selim, avea treizeci de ani deja, a hotărât să-și caute un bărbat și să-și facă o familie în Moldova. Cum a auzit turcul, s-a înfuriat foarte tare. A și venit la Chișinău să-și ia fiul. „Am să-l cresc și am să-l educ în familia mea. Am posibilități mai mari. Dacă o să-ți fie dor de noi, vino și ne vezi…” „Dar ce-o să spună nevastă-ta?”, l-a întrebat Nastea. „Ei nu-i mai pasă de nimic, e prea bolnavă.”

Trei surori în Turcia și doi frați în Moldova

N-a trecut mult și s-a măritat Nastea. În câțiva ani, a mai născut doi copii, băieți erau. Se împăca destul de bine cu Victor, lucrau în același colectiv – ea vânzătoare, el manager comercial. Feciorii lor creșteau, umblau la școală deja când au făcut cunoștință cu fratele lor turc.

Erdogan era student la medicină la o Universitate din Istanbul. Venise în vacanță s-o vadă pe mamă-sa. Sigur că între ei nu mai era relația de odinioară, s-au înstrăinat cu anii, dar cel puțin nu se dușmăneau. Așa s-a întâmplat că avea Erdogan trei surori în Turcia și doi frați în Moldova.

Surorile turcoaice îl făceau pui de păgân

Încerca tânărul să se obișnuiască cu gândul acesta, dar îi era destul de greu. Nu se simțea acasă nicăieri, nici în Turcia, unde îl neglijau rudele lui Selim și chiar surorile lui de pe tată, îi ziceau pui de păgân sau de cățea. Altă dată și mai urât îl numeau. Deși l-a adoptat turcul și avea acte în regulă băiatul.

Bine nu se simțea nici în familia mamei lui. Frații din Moldova se fereau de dânsul, se făceau că nu-l văd, abia de-i răspundeau la întrebări. Iar tatăl vitreg pe față îl jignea. Zicea că turcii sunt o nație de mâna a doua. Și cu răutate nu știu cum îi făcea observație după observație.

Pentru rudele din Moldova era copil din flori, făcut cu un turc

Nastea încerca în fel și chip să amelioreze atmosfera. Îl îmbrățișa pe Erdogan sau îl scotea în oraș, să fie departe de cei de acasă. L-a dus pe-o săptămână la bunici la Cantemir, dar nici acolo nu s-a simțit în apele sale flăcăul. Și în ochii lor era un copil din flori, făcut cu un turc.

Erdogan suferea cumplit. Nu se simțea cu nimic vinovat și nu înțelegea de ce-l resping toți. Sentimentul că e al nimănui îl apăsa. De fapt se întreba tot mai des ce să facă, unde să se ducă și dacă are el pe cineva care-l iubește. Ce folos că avea și mamă, și tată, dacă nu simțea din partea lor mare căldură?

Între două lumi, două familii, și nicăieri acasă

Tatăl lui începea să îmbătrânească, Selim nu mai avea gust de viață. După moartea neveste-si, nu-i mai păsa de nimic. Surorile lui Erdogan erau măritate și nu-l prea agreau în familiile lor, în Moldova, se gândea el, e același lucru. Uite așa s-a trezit flăcăul între două lumi, două civilizații, două familii și nicăieri acasă. Avea nouăsprezece ani, era student la medicină și, ca orice tânăr, se gândea la o carieră.

A stat o vară la Chișinău, și-a cunoscut rudele din partea mamei, și-a văzut bunicii și avea de gând să mai vină. Cu timpul, își zicea el, toate se vor așeza în albia lor. Poate că se vor obișnui cu dânsul. Dar n-a fost să fie.

Medic OMS într-o misiune în Africa

Selim a căzut la pat și nu mai avea acasă pe nimeni să caute de dânsul decât pe Ergodan. Fetele erau măritate departe de Izmir. A îngrijit băiatul de părinte până la urmă. Ani mulți s-a chinuit Selim, și a murit tocmai atunci când a terminat și Erdogan facultatea.

Și-a luat feciorul partea lui din averea tatei și a plecat în lume. Spunea sora Nastei că e prin Africa acum, într-o misiune de la Organizația Mondială a Sănătății.

Nu scrie, nu telefonează și nimeni nu știe ce planuri are mai departe. Poate că tocmai acolo, mă gândeam eu, printre străini, ar putea Erdogan să-și găsească fericirea și locul lui pe pământ.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE