În Moldova se așteaptă o reducere cu 50% a recoltei

Cele câteva ploi din luna mai au mai temperat puțin îngrijorarea fermierilor moldoveni, care întrezăreau un sezon agricol catastrofal după o iarnă fără zăpadă și o primăvară secetoasă. Autoritățile spun că va fi asigurată securitatea alimentară, la nivel mondial stocurile de grâu vor ajunge la un nivel record. Până la urmă, cei mai afectați vor rămâne fermierii, care vor suporta pierderi considerabile, reducerea recoltei de grâu fiind estimată la 40-50% în acest an.

La finele lunii aprilie, ministrul agriculturii, Ion Perju, califica situația din sectorul agricol drept una fără precedent. La unison, premierul Ion Chicu prognoza o diminuare a producției de grâu față de anul precedent cu 40-50%.

Totuși, acesta a dat asigurări că cereale vor fi suficiente și Republica Moldova nu se va confrunta cu o criză alimentară, care să sporească situația și așa dezastruoasă în care a ajuns economia moldovenească în contextul crizei pandemice.

„Estimările ne arată că securitatea alimentară a țării, la această etapă, nu este pusă sub semn de întrebare. Vom avea cereale suficiente și pentru anul viitor, sunt rezerve, dar mai depinde de condițiile climaterice”, a spus Ion Chicu în cadrul unei ședințe de Guvern unde a fost pus în discuție subiectul.

Criza alimentară mai este puțin probabilă și datorită faptului că, la nivel mondial, se înregistrează stocuri impunătoare de cereale, în primul rând de grâu.

Stocuri imense de grâu la nivel mondial

O știre a Agenției naționale române de presă Agerpres, informa cu referire la Bloomberg că în pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente şi a îngrijorărilor cu privire la restricţiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu, la nivel global există prea mult grâu.

În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021.

După ce preţurile au crescut în luna martie, după ce consumatorii au făcut stocuri de produse de grâu iar ţări precum Rusia, România şi Kazahstan au decis să limiteze exporturile, piaţa a depăşit îngrijorările cu privire la problemele cu aprovizionarea. În consecinţă, cotaţiile futures au coborât la cel mai scăzut nivel de după luna octombrie. Motivul este acela că atenţia investitorilor s-a îndreptat spre marile recolte preconizate în ţări precum Rusia şi Canada. Datele guvernului american arată că producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 0,5% în sezonul următor astfel că stocurile mondiale se vor majora cu 5% până la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere globală.

Cotaţia grâului este influențată şi de faptul că pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe lângă afacerile pierdute odată cu închiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili, iar închiderea abatoarelor înseamnă că este nevoie de mai puţine nutreţuri pentru hrana animalelor. Aceasta înseamnă stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra grâului.

Cu toate acestea, există în continuare un risc pe care guvernele nu îl pot controla: vremea. De exemplu, seceta a pus în pericol randamentele în zona Mării Negre şi în Europa Occidentală, în timp ce seceta din Nordul Africii va duce la creşterea necesarului de importuri în regiune.

Chiar şi aşa, limitarea vânzărilor dintr-o regiune ar putea determina alţi furnizori să intervină pentru a acoperi golul. În pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au căzut recent în Franţa, cel mai mare exportator de grâu din UE, au ajutat la îmbunătăţirea situaţiei în teren.

Fermierii, cei mai afectați

Deși situația privind securitatea alimentară a Republicii Moldova nu e atât de gravă, nu putem spune același lucru și despre agricultorii moldoveni, care au fost afectați grav de secetă.

Încă în luna aprilie, portalul de știri din agricultură Agrobiznes anunța despre faptul că mulți fermieri sunt afectați grav de secetă, iar unii din ei chiar au decis să are semănăturile cu grâu pentru a planta altceva în loc. Plantațiile cu grâu erau compromise irecuperabil.

Și în raionul Dubăsari o bună parte din culturi sunt distruse de secetă.

„Acum nu ne gândim la profit, acum ne gândim să supraviețuim. Am 40 de hectare de orz, alți agricultori din zonă au sute de hectare, situația e cam aceeași peste tot. Sunt câmpuri care pot fi irigate, dar un m3 de apă costă 6 lei, mult prea scump pentru noi”, relata fermierul din Oxentea, Dubăsari, Andrei Godiu.

La rândul său, Maxim Vrabie, agricultor din Criuleni, susține că și pe câmpurile sale seceta și-a lăsat amprenta.

„Culturile au pornit în vegetație, au început să se dezvolte, dar lipsa precipitațiilor le distruge”, spune agricultorul.

La sud situația e cea mai gravă. Fără vreo speranță că vor mai cădea ploi, la finele lunii aprilie unii fermieri au decis să are semănăturile de toamnă. Seceta a afectat mai toată Europa de Est.

În unele părţi din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Această secetă a amintit și în alte țări din regiune, care mai păstrează memoria lipsurilor alimentare din perioada socialistă, despre asigurarea securităţii alimentare.

 Vrea să renunțe la agricultură

Situația grea din acest an l-a făcut pe Vergiliu Josan, care practică agricultura în raionul Telenești, să se gândească serios să renunțe la această ocupație.

„Anul trecut a fost dezastruos. Anul acesta se arată și mai rău. Ploile din mai au mai sporit optimismul, dar daca iarna a fost fără zăpadă, mai adânc în sol apă nu-i. Mult depinde de nivelul precipitațiilor în decursul anului, dar asta rămâne încă de văzut. Recolta de grâu este în mare parte compromisă, din 60 de hectare am rămas cu 40, dar și cu acelea nu e clar ce va fi”, ne relatează agricultorul, care spune că vrea să renunțe la agricultură.

„M-am săturat de agricultură, așa că mă gândesc să-mi vând afacerea și măcar să ies cu pierderi mici”, povestește Vergiliu.

Vergiliu, intelectual din Chișinău, a început încă în 2004 să practice agricultura. Acum, după 16 ani, zice că îi este destul, nu mai are nici energia, dar nici entuziasmul pentru a continua o afacere care necesită mult efort și dedicație, însă rareori când îți asigură și un profit bun.