Cu miliardu-n pungă

715
0
Veaceslav Negruța

Președintele Igor Dodon ne anunța din timp că în ziua de 14 mai va convoca Consiliul Suprem de Securitate, unde avea de gând să discute, printre altele, și despre progresul cu investigarea „furtului miliardului”.

Totodată, Dodon încerca să-i prevină pe foștii săi aliați de pe vremurile coordonărilor totale din PD că, dacă mai insistă pe dezasamblarea actualei alianțe conduse de președinte, prin plecări de voturi, o să le pară rău. Cam așa s-au văzut lucrurile dintr-o parte.

Imediat după acea ședință de joi, președintele Dodon ne-a anunțat despre propriile „descoperiri”, cunoscute de toată lumea de ani buni de zile: Plahotniuc, coordonatorul de președinți de cândva, este și el beneficiarul „miliardului furat”.

Dodon a insistat că Kroll și rapoartele prezentate de această companie de investigații ar fi dus ancheta pe o pistă falsă.

Asta a dorit Dodon să transmită societății, dar în primul rând celor cu care acum e într-un conflict deschis și ostentativ, deși anterior erau de nedespărțit. Și împreună le-a reușit ani buni să ascundă lucruri cunoscute de procurori și descrise de Kroll. De fapt, a ținut de competența autorităților de la noi modul în care au gestionat informațiile oferite de Kroll. Guvernările au făcut tot posibilul pentru a minți societatea, oferindu-le beneficiarilor și protecție, și răgaz pentru a-și ascunde mai bine fructul furtului.

Iar săptămâna curentă a început foarte agitat: procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a spus mai multe lucruri deja interesante, din care reiese că rapoartele Kroll, de fapt, au fost suficient de informative pentru autoritățile de aici, doar că persoanele vizate și care sunt și erau din domeniul politicului au făcut tot posibilul ca să le ascundă.

Au ascuns, poate, cea mai interesantă parte din constatările investigatorilor Kroll. Și anume că, prin verificarea de informații și natura anumitor tranzacții, grupul Plahotniuc, susținut de mai multe persoane, este de fapt acel „grup de cetățeni absolut onești” în imaginația și insistența protectoare de altădată a ex-premierului Filip.

Procurorul general a arătat o parte din legăturile păcătoase ascunse de guvernare între 2015-2019. Totodată, Stoianoglo a făcut referire la munca depusă de comisia de anchetă parlamentară condusă de deputatul Alexandru Slusari. Apropo, acea comisie a reușit să scoată din BNM informații extrem de interesante și relevante în special în contextul evenimentelor din noiembrie 2014, urmare a deciziilor secrete ale guvernului Leancă, în care unii actuali opozanți activizați instalau filtre sparte ca schemele de extragere a miliardelor din BNM să fie „o operațiune de succes”.

Până la comisia din 2019, BNM a reușit să tăinuiscă multă informație și, împreună cu unele entități de investigare, să trimită ancheta privind furtul miliardului în alte direcții, false sau insuficient de documentate. Au făcut-o cei de la BNM împreună cu unii procurori. Nu cei de la Kroll, cum a încercat Dodon să ne convingă.

De ce, totuși, președintele Dodon are frică de rapoartele Kroll? Poate de aceea că undeva sau cumva mai există niște companii off-shore ale căror beneficiari finali nu sunt cunoscuți deocamdată? Sau poate că pungile împărțite de coordonator, căruia de altfel îi datorează funcția în care a ajuns în 2016, erau umplute tot din acele miliarde extrase prin 2014?

Este ceva la mijloc ce leagă principalii beneficiari ai fraudei bancare de numele și partidul președintelui Dodon. Poate gențile din off-shore, poate pungile din sediul PD, poate mai sunt și alte motive.

Cert este că acum avem semnale clare că imaginea fraudei bancare, numită „furtul miliardelor” din BNM în 2014, încet-încet, se întregește și capătă un contur mai solid decât cele declarate într-o ieșire publică comună din iunie 2018 a celor de la procuratura generală, anticorupție și CNA, care au încercat să plaseze în spațiul public o hârțoagă intitulată „strategia de recuperare a miliardelor”.

Acel „document” trebuie folosit în investigarea inacțiunilor organelor statului, dar și a acțiunilor de îngrădire a investigării furtului miliardului, împotriva funcționarilor, procurorilor, altor entități care au zădărnicit ancheta, au trimis-o pe o pistă falsă și au redus din șansele de recuperare a resurselor stoarse din BNM.

Până atunci, datorită coordonării perfecte a „operațiunii de miliarde” și a mascărilor aplicate ulterior, plătitorii de impozite vor achita această datorie, dacă cineva oprește munca procurorilor. Candu, Drăguțanu, Filip și alții știu cum le-a reușit o „misiune imposibilă” chiar și pentru cei mai iscusiți spărgători de bănci din secolul XX, sub coordonarea atentă a oligarhului și sub privirile complice ale președintelui Dodon, să scoată miliarde dintr-o bancă centrală. Iar oamenii trebuie să știe cine li-s cămătarii!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here