„Nu declară nimeni stare de urgență de sănătate publică, după cum vrea. E un întreg proces”

204
0

Interviu cu Stela Gheorghiță, coordonator programe în urgențe de sănătate publică în cadrul Biroului OMS din R. Moldova

De mai bine de trei luni, în toată lumea este declarată stare de urgență pentru sănătatea publică. Decizia a fost luată de Organizația Mondială a Sănătății, care le-a recomandat Guvernelor să ia o serie de măsuri antiepidemice pentru a opri răspândirea virusului Sars-Cov-2. R. Moldova nu este o excepție. Pe 17 martie, autoritățile au declarat stare de urgență în toată țara pe o perioadă de două luni. Oamenii au fost îndemnați să stea acasă, să păstreze distanța, să se spele cât mai des pe mâini etc. Totuși, câteva țări din Europa, în pofida recomandărilor OMS, nu au impus restricțiile pe care le avem în R. Moldova. De ce?, ne-am întrebat. Am încercat să lămurim lucrurile împreună cu Stela Gheorghiță, coordonator programe în urgențe de sănătate publică în cadrul Biroului OMS din Moldova.

  • Stimată Doamnă Gheorghiță, ce este o urgență de sănătate publică și în ce condiții se instituie?

O urgență de sănătate publică presupune existența unui risc pentru populația din diferite țări de a contracta o boală sau de a fi expus la un risc. Această urgență poate fi de etiologie biologică, de origine chimică, poate fi provocată de o boală infecțioasă. Toată lumea își amintește situația de la Cernobîl. De fapt, atunci a fost urgență de sănătate publică, pentru că substanța radioactivă s-a răspândit și a afectat oamenii din multe țări.

În cazul bolilor infecțioase, e mai simplu. Boala care apare într-o țară se răspândește și afectează într-o perioadă scurtă de timp mai multe țări concomitent. Se transmite ușor de la o persoană la alta. Și pentru a avea cât mai puține cazuri de infecție e nevoie ca măsurile să fie coordonate la nivel global.

De fapt declararea stării de urgență de sănătate publică este un proces. Nu ia nimeni decizia așa cum își dorește. Pentru aceasta sunt acumulate dovezi, se propun recomandări. În spatele acestei decizii există un document, care se numește regulament sanitar internațional. Este un document obligatoriu și el prevede foarte clar cum se declară o stare de urgență de sănătate publică.

Republica Moldova utilizează acest algoritm din 2009, când au fost elaborate actele sub-legislative în care au fost prescrise aceste algoritme și metodologii de evaluare a riscului și de  notificare despre un eveniment de sănătate publică.

  • Prin ce se deosebește această pandemie de cea de gripă spaniolă, de exemplu?

În aspect de agent patogen, care a provocat aceste pandemii, nu diferă prin nimic. Și în prima, și în a doua situație, au fost declanșate de virusuri, care nu au fost anterior întâlnite. Asta presupune că acest virus are particularități noi, iar noi, oamenii, nu avem imunitate la el și riscăm să facem boala.

  • OMS a impus niște restricții, ne-a obligat să stăm acasă, să păstrăm distanța socială. Însă țări precum Suedia, Norvegia sau Islanda nu au făcut acest lucru. Cu ce ne deosebim noi de ele? De ce trebuie să stăm acasă?

Restricțiile sunt impuse, de fapt, de către țări și vedem că diferite țări au diferite abordări. Multe lucruri vin din comportamentul nostru, din felul de a fi, de felul de a asculta anumite reguli. Eu tare sper că această pandemie o să ne organizeze și pe noi ca societate.

  • Ce provocări post-pandemice ne așteaptă?

Suntem îngrijorați că, după pandemia COVID-19, va trebui să facem față unei alte epidemii legată de sănătatea mintală. Pentru aceasta se realizează un șir de recomandări țărilor, care vin să diminueze din acest impact.

  • Doamnă Gheorghiță, vă mulțumesc pentru interviu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here