Guvernul, în fața unui colaps bugetar

1223
0
Igor Munteanu
Igor Munteanu

După blocarea de către Curtea Constituțională a contractului de împrumut cu Federația Rusă, au ieșit în evidență hibele Bugetului de Stat pentru anul în curs, votat  din rațiuni electorale cu un deficit exorbitant și fără surse sigure de acoperire.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Împrumutul rusesc, care a bulversat opinia publică de la Chișinău săptămâna trecută, e dat ca și ratat de către guvernul Chicu, acesta căutând deja de unde să taie pentru a face față deficitului bugetar de 16,2 miliarde de dolari.

Guvernul taie din cheltuieli

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Partidului Democrat, majoritatea parlamentară socialist-democrată a decis să renunţe la alocarea a 1,4 miliarde de lei pentru reparaţia drumurilor, la subvenţionarea dobânzilor pentru creditele acordate agenţilor economici în valoare de 90 milioane de lei, la programul de rambursare a TVA pentru agenţii economici în valoare de un miliard de lei, la alocarea mijloacelor suplimentare în valoare de 600 milioane de lei, la implementarea măsurilor pentru atenuarea consecinţelor secetei, precum şi la alte cheltuieli.

În același timp, aliații au anunțat că salariile și pensiile, fiind prioritare, vor fi achitate la timp.

Comunicatul vine doar după câteva zile după ce președintele Dodon spunea că de la 1 mai Guvernul nu va avea bani pentru salarii și pensii și că va renunța la investiții de circa 4,3 miliarde de lei. Și toate din cauza că decizia Parlamentului privind contractarea creditului de la Federația Rusă a fost blocată de Curtea Constituțională pe motiv de neconstituționalitate.

De fapt, creditul pe care guvernarea voia să-l ia de la ruși era de doar 200 milioane de euro sau ceva mai puțin de patru miliarde de lei, dintre care în viitorul apropiat urma să ajungă jumătate, restul fiind preconizat să vină în preajma alegerilor prezidențiale din toamnă. Altfel spus, Guvernul a ratat doar ceva mai puțin de două miliarde care ar fi putut ajunge în câteva săptămâni la Chișinău și pe care le-ar fi avut la dispoziție în viitorul apropiat.

Un contract „înrobitor”

Oricum, este o sumă destul de importantă în condițiile actuale, iar guvernarea a ajuns într-o oarecare dificultate, fiind nevoită să taie o parte din cheltuieli. Asupra Curții Constituționale se fac presiuni pentru a debloca acordul, iar opoziția care a contestat împrumutul este blamată că ar lipsi țara de această finanțare prețioasă într-o perioadă atât de complicată.

De cealaltă parte, opoziția aduce noi argumente că împrumutul rusesc, din cauza punctului 7.2, care a și fost contestat la Curtea Constituțională, este extrem de periculos pentru Republica Moldova.

Un exercițiu de imaginație face în acest sens vicepreședintele  Parlamentului, Alexandru Slusari. Acesta a arătat într-o postare pe Facebook cum poate fi folosit acordul în cauză pentru a îngenunchea economic Republica Moldova.

Acesta amintește de datoria Moldova-Gaz față de Gazprom în valoare de peste șapte miliarde de dolari. La ceva timp după semnarea acordului de creditare, Republica Moldova era tot mai aproape de a cumpăra gaze din România sau din Europa prin intermediul Ucrainei, fiind foarte reală renunțarea la gazul rusesc.

Slusari spune că, în asemenea condiții, concernul rus poate să ceară achitarea datoriei întregi de la Moldovagaz. Și, pentru că Moldovagaz nu are bani, aceasta ar putea împrumuta bani de la Gazprom Bank sub garanția statului rus. Pachetul de control în Moldovagaz aparține părții ruse și o astfel de decizie ar fi lesne de adoptat. Și, în final, acest împrumut va fi cuplat la acordul interstatal de creditare, potrivit punctului 7.2 din contract. Iar dacă Republica Moldova ar încerca să conteste, păi bine, în contract nu este indicată măcar instanța de judecată care ar trebui să soluționeze litigiile survenite.

„Ca rezultat, robia financiară devine cuprinzătoare! Dar eu v-am descris doar un singur scenariu. Mai avem și Первый канал și alte companii cu capital rus, conectate la structurile statale și parastatale din Federația Rusă”, concluzionează Slusari.

Urmează criza politică și schimbarea guvernului?

Însă, chiar dacă obține creditul rusesc, problemele cu care urmează să se confrunte bugetul de stat pe fondul crizei pandemice sunt greu de depășit pentru coaliția de guvernare.

Și asta deoarece în 2019, coaliția PD-PSRM a votat un buget cu o gaură planificată de aproape 10 miliarde de lei, amintește Igor Munteanu, deputat al Platformei Demnitate și Adevăr, președinte al comisiei parlamentare pentru control bugetar.  „Anul 2020 însemna un an electoral cu miză absolută. Se anticipa ca gaura de 10 miliarde de lei să fie acoperită din credite, împrumuturi și granturi externe…, însă criza pandemică a răsturnat toate predicțiile financiare ale guvernului”, menționează acesta pe pagina sa de Facebook.

Munteanu amintește că Guvernul anticipa colectarea în anul curent a cca 14,2 miliarde de lei din credite și împrumuturi externe și 1,2 miliarde de lei din granturi, o misiune nerealistă atunci și imposibilă acum. În context, el amintește că Guvernul ACUM a obținut în 2019 circa 1,6 miliarde de lei granturi (75% din toată asistența externă de 2,2 miliarde) și 400 milioane de  lei împrumuturi, dar asta în condițiile în care partenerii externi au manifestat o deschidere fără precedent, tratând fostul Guvern în calitate de partener sincer de dialog.

Potrivit lui Munteanu, Coaliția PSRM-PD a mizat pe o magie economică, care nu s-a produs. Dialogul cu UE a stagnat, iar împrumuturile suverane promise de unele state au venit cu întârziere și s-au blocat din cauza miopiei juridice de care suferă liderii PSRM.

Drept urmare, deputatul prognozează că efectele cumulative ale pandemiei pot genera un declin economic de cca 10% din PIB, însemnând o pierdere de venituri de cca 25 de miliarde de lei în valori nominale, triplarea numărului de șomeri, scăderea cu cca 200-300 milioane de dolari a remitențelor și o ratare generică de cca opt miliarde de lei a veniturilor publice.

Potrivit lui, în cel mai optimist scenariu, actualul guvern poate obține maximum 50% din resursele externe planificate, cu efecte sociale descurajatoare pentru angajații din sectorul public.

„Asistența de urgență din partea Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale, UE etc., emiterea de obligațiuni de stat de patru miliarde de lei, pot reduce gaura financiară a bugetului cu circa 10 miliarde de lei, dar nu rezolvă deloc povara bugetului „electoral” de nouă miliarde, care va aminti tuturor, inclusiv opoziției, despre tributul estimărilor eronate de la sfârșitul anului 2019. Instabilitatea financiară va scutura actualul guvern Chicu și va solicita noi soluții politice urgente în următoarele 60 de zile”, conchide Igor Munteanu.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here