Ce (nu) face statul pentru angajați

1411
0
Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari
Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari

În timp ce majoritatea țărilor își reorganizează economiile cu scopul de a trece mai ușor de criza provocată de pandemia COVID-19, alocă resurse financiare pentru susținerea atât a angajaților, cât și a angajatorilor, în Republica Moldova pașii întreprinși de autorități sunt mai mult formali, iar cetățenii sunt lăsați să se descurce singuri.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Din cauza stării de urgență și a izolării la domiciliu, întreprinderile și-au sistat parțial sau în totalitate activitatea, fiind incapabile să plătească salariile. Astfel, angajații au fost abandonați față în față cu realitatea, unii și-au luat înainte de timp concediul anual, alții au plecat pe cont propriu.

Necesitățile vitale însă nu așteaptă, iar rezervele financiare, pe care doar circa 6% din populație le au, s-au cam epuizat. Pentru a afla cum se descurcă cetățenii și ce măsuri întreprinde statul pentru protejarea lor, GAZETA de Chișinău a discutat cu angajați din diferite sectoare, precum și cu deputatul din Parlamentul R. Moldova, Dumitru Alaiba.

Cu credite și fără salarii

Maria, educatoare la o grădiniță privată, spune că după ce a stat în concediu plătit, a trecut în concediu din cont propriu. La sfârșitul lunii martie, când autoritățile au anunțat despre ajutorul de șomaj, a sunat la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Acolo i-au spus de ce acte are nevoie, iar după ce le-a telefonat repetat, i s-a spus că nu poate beneficia de ajutorul de șomaj pentru că în Chișinău sunt multe locuri vacante de educatori și că poate merge să se angajeze. A contactat și Direcția de învățământ, însă acolo i-au spus că nu se fac angajări în această perioadă.

Din cauza că nu a putut obține ajutor din partea autorităților, iar administrația instituției în care lucrează nu are de unde să plătească salariile, a fost nevoită să caute alte soluții de a câștiga bani. „De la începutul lunii aprilie, fac activități online. Împreună cu câțiva părinți am convenit asupra unei plăți pe care o achită direct, adică fără implicarea instituției. În grupa mea erau 15 copii, iar 10 din ei au fost de acord să participe la lecțiile online. Celelalte colege stau în concediu din cont propriu. Oficial, și eu sunt în concediu, dar mă bucur că pot să câștig măcar ceva din aceste activități”, spune educatoarea.

Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari
Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari

„Compania de creditare mi-a cerut să plătesc”

Denis, un frizer din Chișinău, face față cu greu problemelor financiare din ultima lună. „Plata pentru apartament și serviciile comunale mi-a golit portmoneul. M-au sunat de la compania de creditare ca să-mi spună că trebuie să merg să plătesc. Însă am văzut la știri că aceste plăți au fost amânate până în luna iunie, nu mai înțeleg ce se întâmplă.”

La sfârșitul lunii martie, BNM a permis băncilor să fie mai flexibile față de plățile cetățenilor și să nu fie aplicate penalități pentru neachitarea la timp a creditelor pentru perioada martie-mai. „Chiar dacă au zis că nu vor fi aplicate amenzi pentru neplata la timp a creditului, acesta oricum va trebui plătit în continuare după ce se va termina carantina. Dar de unde bani dacă oamenii nu lucrează?”

Din cauza că frizeria la care lucra a fost închisă, tânărul a trebuit să caute alte surse de venit „mai fac curierat, mai repar un calculator, noroc de unii prieteni care îmi propun câte ceva ocupații pentru un venit suplimentar, dar acești bani nu sunt nici pe departe suficienți pentru cheltuielile necesare care sunt urgente acum”, spune tânărul.

Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari
Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari

„Statul face asta conștient”

Dumitru Alaiba, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea blocului ACUM, spune că statul nu are o soluție viabilă pentru angajați sau angajatori, iar măsurile anunțate sunt mai mult o contabilitate care arată bine pe hârtie, însă în practică acestea nu lucrează.

„Prioritatea numărul unu a statului pe timp de criză ar trebui să fie salvarea locurilor de muncă. Pentru că acum oamenii nu lucrează, iar angajatorii nu sunt vinovați pentru că nu au cu ce plăti salariile și îi îndeamnă pe oameni să meargă în concedii pe cont propriu. De această problemă se face vinovat statul, care este foarte conștient de consecințele politicilor adoptate”, spune Dumitru Alaiba.

Totodată, deputatul crede că în 2-3 luni de pandemie vor dispărea multe locuri de muncă și acestea nu vor reveni la toamnă, ci abia peste 2-3 ani. Nivelul de șomaj va crește semnificativ, din motiv că statul nu a dorit să cheltuiască resurse pentru șomajul tehnic. „Statul trebuia să identifice și să elaboreze un mecanism ca să subvenționeze șomajul tehnic pentru ca angajatorii să nu fie nevoiți să concedieze angajații și pentru ca muncitorii să nu rămână la zero”, adaugă deputatul.

Așteaptă ca antreprenorii să falimenteze

Felul în care au fost tăiate unele cheltuieli este simbolic. „În acest stat bani sunt pentru întreținerea președinției, pentru tot felul de achiziții tâmpite, dar pentru oameni nu sunt. Ei pur și simplu au decis să sacrifice angajatorii și micii antreprenori. Problema este că dumnealor știu foarte bine despre consecințele care urmează, știu că oamenii suferă, știu că există mii de cetățeni care nu au nici un venit lunar, pentru că locul lor de muncă este incert.

Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari
Imagine simbol, autor Sergiu Bejenari

Cu toate acestea, ei ies în fața lumii și povestesc ipocrit despre niște măsuri inexistente. Ei înțeleg foarte bine aceste lucruri și nu fac asta din incompetență. Să nu excludem și faptul că aceștia așteaptă ca antreprenorii să falimenteze ca mai apoi să apară persoane care să cumpere afaceri cu potențial, afaceri care au ajuns pe brânci din cauza că nu au acționat decidenții”, a conchis Dumitru Alaiba.

Cum sunt ajutați lucrătorii altor state

Marcel Spătari, expert în economie Syndex România, într-un text desfășurat publicat pe portalul sic.md, relevă că în R. Moldova nu există nici un fel de susținere din partea statului privind plata șomajului tehnic. Întreprinderile sunt puse față în față cu problema și sunt nevoite să suporte singure toate cheltuielile din perioada de trecere prin carantină.

Șomajul tehnic în R. Moldova, în formula în care acesta este definit în articolul 80 din Codul Muncii, nu prevede un suport din partea sistemului de asigurări de șomaj, iar toate costurile sunt puse pe umerii angajatorilor. Respectiv șomajul tehnic din R. Moldova este doar teoretic și nu este susținut din vreun mecanism de asigurare.

Acțiunile altor state sunt direcționate spre păstrarea locurilor de muncă. Pe durata carantinei, firmele care activează parțial sunt susținute din bugetul de stat și din fondul de șomaj transferând salariaților alocații specifice care constituie cel puțin 70% din remunerarea acestora și nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie.

Țările din Uniunea Europeană au adoptat politici de protejare a angajaților și a angajatorilor, reușind să salveze sute de mii de locuri de muncă. În România, de exemplu, au fost efectuate plăți pentru mai bine de jumătate de milion de cetățeni care se află în șomaj tehnic.

Cum urmează să se descurce cetățenii din Republica Moldova încă urmează să vedem.

Organizații care oferă consultanță și suport pentru angajați

Persoanele care întâmpină dificultăți la locul de muncă, pot să apeleze la mai multe organizații nonguvernamentale și mass-media prin intermediul unor platforme online care păstrează anonimatul.

IDA.MD – este o platformă anonimă, confidențială, sigură ș accesibiă pentru ajngajații și angajatele din orice ramură a economiei care pot raporta încălcările drepturilor ce țin de locul lor de muncă.

MONITOR.MD este o platformă online destinată tuturor cetățenilor și locuitorilor Republicii Moldova, inclusiv monitorilor Asociației Promo-LEX prin care aceștia pot semnala în spațiul public, iar la dorință și în adresa diferitor autorități, despre diverse probleme, încălcări ale drepturilor omului, precum și situații în care au fost încălcate dispozițiile autorităților publice emise în contextul combaterii pandemiei de COVID-19.

ANONIM.MD, aici orice informație poate fi expediată către unul dintre destinatarii existenți din platformă, destinatari care ar putea folosi aceste informații în scopuri jurnalistice. Platforma vă permite să continuați discuția într-un mod complet anonim cu destinatarul ales. Puteți asemui această platformă unui sistem email complet securizat și anonimizat, care nu va cere și nu va păstra informații despre identitatea dumneavoastră sau locația de unde trimiteți datele.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE