„Nimeni din guvernanți nu se gândește la perioada post epidemie”

Interviu cu Ala Nemerenco, ex-ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

În opinia ex-ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, decizia ca asistentele medicilor de familie să preleve la domiciliu probe pentru teste Covid-19 este una nechibzuită. Deoarece așa o procedură poate fi realizată doar de personal cu abilități practice, bine instruit și chiar cu o practică anterioară, nu doar cu o lecție scurtă online. Mai multe detalii aflați din interviul realizat de GAZETA de Chișinău.

• Stimată Doamnă Ala Nemerenco, medicii și asistenții din medicina primară sunt indignați de faptul că vor fi obligați să preleve probe pentru testele Covid-19 la domiciliu. Aceștia spun că nu au echipamentul necesar și sunt expuși riscului de a se îmbolnăvi. Cum comentați această decizie a ministerului de resort?

Două lucruri în tot procesul de gestionare a epidemiei nu le pot înțelege. Primul este faptul că nu s-au pregătit corespunzător, încă din luna ianuarie, și nu au asigurat cu echipamente suficiente cadrele medicale, astfel expunându-le și înregistrând o rată foarte înaltă de îmbolnăviri printre ei. Ea variază de la 25 la 30%, în funcție de numărul total de infectați. E o cifră enormă. Nicăieri în lume nu mai există așa ceva. Și a doua decizie prost calculată este cea cu obligarea asistentelor medicilor de familie să preleve la domiciliu probe pentru teste COVID.

De ce? Fiindcă așa o procedură poate fi realizată doar de personal cu abilități practice, bine instruite și chiar cu o practică anterioară. Deocamdată s-a făcut doar o instruire scurtă online.

Proba se colectează din nazofaringe sau orofaringe, fapt ce provoacă tuse, strănut, pentru că se excită mucoasa, și dacă persoana care prelevă proba nu este instruită bine sau nu are echipament de protecție conform standardelor (tunică, combinezon, două perechi de mănuși, ochelari, vizieră, bonetă, botoșei), atunci riscul că poate fi infectată este mare. În cazul când proba nu este prelevată calitativ, ar putea ieși un test fals negativ. Astfel, persoana care într-adevăr este infectată să rămână într-un regim de neizolare, în care poate contacta cu alți oameni și răspândi infecția.

În multe țări, categoria de personal care prelevă aceste probe este considerată ca una cu cel mai înalt risc de infectare, ca și personalul medical care participă la intubarea pacienților în sălile de reanimare.

• Mai există asemenea practici și în alte țări?

Știți, nu prea există așa practici, doar în câteva țări, și chiar dacă acolo pacienții sunt monitorizați de medicii de familie, de prelevare se ocupă centre medicale mobile, cu personal specializat care vine la domiciliu și prelevă testele.

• În opinia Dv, cine ar trebui să preleve probe pentru teste Covid-19?

Ar fi bine să avem câteva automobile adaptate pentru diferite zone din nord, sud, centru, dotate, un fel de laboratoare pe roți, cu personal echipat și instruit. Aici ar putea fi implicate laboratoarele private, care au dislocate centre de colectare la Bălți, Cahul. Ele au personal bine instruit și pot realiza calitativ aceste testări.

• Cum vom trece noi prin această infecție? Ce spun medicii cu care discutați?

Noi vom trece prin această infecție ca și toți ceilalți. Dar cel mai grav pentru sistemul medical va veni pe urmă. Am impresia că o mare parte din lucrătorii medicali vor abandona sistemul după. Ei acum nu pot s-o facă. Unu – din simțul datoriei și doi – din cauza că sunt în foarte multe cazuri speriați cu dosare, dacă depun cereri de demisie în perioada de urgență. Mulți colegi mi-au relatat așa cazuri. După această pandemie, multe țări își vor fortifica sistemele de sănătate, vor avea nevoie de personal medical și-l vor recruta din altă parte. Acest lucru e grav pentru sistemul nostru de sănătate. Îmi pare rău că nimeni din cei de la guvernare nu se gândește astăzi la perioada post epidemie.

• După 45 de zile de la instituirea stării de urgență, mai primim donații sub formă de bani și echipament medical de peste hotare, dar și numărul îmbolnăvirilor printre medici crește. Cum comentați?

Nu poți asigura securitatea unui cadru medical atunci când echipamentul nu este conform. Există în lume standarde foarte clare privind echipamentul personalului medical. Ele depind de nivelul de risc și de ocupația fiecărui cadru medical, standarde care la noi nu au fost aprobate de ministerul de resort nici până astăzi.

În momentul când există standarde, nimeni nu ar putea să aducă un echipament neconform. În caz contrar, ne pomenim cu măști cusute pentru personalul medical din țesătură pentru lenjerie, ceea ce este inadmisibil pentru protecția personalului medical – țesătura de bumbac, oricât de calitativă ar fi, pentru acest virus este exact cum ar fi pentru un țânțar o plasă de la poarta de fotbal.

Pentru personalul medical, sunt necesare doar măști speciale FPP2, FPP3, nr. 95. Câți lucrători de la noi le au?

• Ați postat o vizieră pe pagina Dvs. de facebook care nu corespunde normelor medicale. Să înțelegem că noi nu avem nici viziere corespunzătoare?

Nu pot să spun că nu avem deloc. Sunt și viziere de calitate, chiar și la noi în R. Moldova au fost produse sau asamblate. Dar pe lângă echipamentele de calitate se strecoară și multe care nu corespund standardelor. Se fac contracte, achiziții cu echipamente de proastă calitate. Se asigură personalul medical cu ele ca mai apoi să se poată declara că personalul a fost asigurat cu de toate.

Da, am postat o vizieră cu care au fost asigurate mai multe spitale și este de o calitate proastă – nu asigură nicio protecție, acoperind doar jumătatea de sus a feței, lăsând gura, buzele descoperite. Iată în așa cazuri oficialii spun că medicii au agățat virusul de pe nu știu unde. Când de fapt acești oameni în afară de casă și spitale nu circulă nicăieri.

• Care este opinia Dvs. față de pacienții cu suspiciune de Covid-19 tratați la domiciliu?

Dacă pacientul a fost într-un centru de triere și i-au făcut o radiografie fiind consultat de un medic, care a stabilit că este o formă ușoară, atunci nu este o problemă ca medicul de familie ulterior să-l monitorizeze prin discuții telefonice. În cazul când acest pacient nu a trecut printr-un centru de triere și nu a contactat cu niciun cadru medical, este neapărat nevoie ca inițial acesta să fie vizitat de medicul de familie, dar desigur, bine echipat.

De asemenea, pot fi tratați la domiciliu doar acei pacienți care au condiții ideale pentru a se afla în izolare deplină față de membrii familiei. În caz contrar, se va infecta toată familia. Apartamentele, casele oamenilor în zonele rurale nu sunt dotate cu condiții minime de igienă, cu apeduct și canalizare.

Într-un raport chinezii au scris că una din greșelile inițiale a fost că au lăsat mulți pacienți cu forme ușoare de Covid-19 să se trateze la domiciliu, astfel îmbolnăvindu-se mai mulți membri ai familiei. Din acest motiv, chinezii au ridicat în trei zile două spitale foarte mari cu mii și mii de paturi, destinate formelor ușoare de infectări cu coronavirus. Atunci când lăsăm un pacient să se trateze acasă trebuie să avem siguranța că în familie nu se va infecta nimeni. De aceea în România și în alte țări nu-i lasă acasă. Acasă merg doar cei care sunt puși în carantină.

• La noi de ce nu s-a procedat cum s-a făcut în România?

Noi avem spații suficiente în care am fi putut plasa aceste persoane. Este spitalul nou de la Vorniceni cu 240 de paturi, de asemenea sunt suficiente spații hoteliere, săli de sport care pot fi adaptate pentru formele ușoare de Covid-19.

• Care au fost greșelile comise ce au dus la infectarea unui număr atât de mare de angajați din spitalele raionale?

În multe spitale raionale s-a permis spitalizarea pacienților cu Covid-19 în secția de boli infecțioase a spitalului. Cunoscând care este infrastructura veche a acestor spitale, infecția nu a putut fi localizată, până la urmă infectându-se și alți angajați din spital, dar și pacienți din alte secții. În asemenea cazuri ar fi fost mai rațional să se deschidă spitale zonale în care să fie concentrați acești bolnavi, iar ceilalți pacienți cu alte maladii să fie tratați în spitalele rămase.

O altă problemă care a dus la îmbolnăvirea angajaților din sănătate este că tactica aplicată la noi nu a prevăzut că orice pacient care se adresează într-o instituție medicală, indiferent de patologia lui, trebuie privit ca o potențială sursă de infectare, până la proba contrarie, iar personalul care se ocupă de el să fie echipat corespunzător. Cel care se adresează cu suspiciune de apendicită ar putea veni infectat și cu acest virus. Persoanele din spitale care lucrau cu pacienți internați cu alte maladii nu erau asigurate cu echipamente de protecție, ci obișnuit. Așa s-au îmbolnăvit secții întregi, inclusiv pacienții.

Am studiat foarte atent ce se întâmplă în Europa. Toată lumea luptă cu infecția, și fiecare țară își adaptează și modelează politicile în funcție de capacitățile sale, din mers. Abia aștept echipa de medici din România, poate mai ajustează tacticile locale.

• Stimată Doamnă, ce spun medicii care s-au tratat de Covid-19?

Se creează o iluzie falsă precum că persoanele care au suferit infecția se simt ca și după o infecție virală ușoară. Am primit mesaje de la colegi medici care au suportat maladia și care au relatat că se confruntă în prezent cu multe probleme. Unii au făcut hepatită toxică de la medicamente, alții au dureri mari de cap în continuare sau tuse persistentă. Persoanele care au trecut prin intubare, reanimare, forme de gravitate medie nu revin acasă perfect sănătoși, ei urmează să-și recupereze sănătatea. Statul este obligat să recupereze aceste prejudicii.

• Ce mesaj aveți pentru oameni care au necesități de a merge la muncă, în spațiul public?

Primul sfat este respectarea distanței sociale de minim doi metri. Virusul nu se transmite la o asemenea distanță. Al doilea sfat este să depășească această incomoditate de a purta măști. Masca chirurgicală simplă sau textilă poate opri până la 40-50 % din virusurile care pot fi transmise prin strănutul sau tusea cuiva bolnav – ele rămân pe mască împreună cu particulele eliminate și nu ajung să fie inhalate toate, astfel o concentrație mai mică înseamnă o virulența mai joasă. Și trei – ne spălăm cât mai des pe mâini. Acasă, în curtea noastră, la lotul de pe deal nu ne putem molipsi, astfel putem liber să îngrijim grădina. De asemenea, când mergem pe stradă sau în parc și nu avem pe nimeni în jur, nu putem să ne molipsim. Virusul se transmite de la om la om, inclusiv prin suprafețele pe care au rămas eliminări de la o persoana bolnavă.

Interviu realizat de Victoria POPA