Impozitul pe venit, (ne)încrederea cetățeanului și „transparența” statului

Acum, când autoritățile publice din R. Moldova, încearcă să facă față provocărilor pe timp de pandemie, se poate observa mai clar ca niciodată importanța funcționării corecte a tuturor structurilor statului și cheltuirea rațională a banilor publici. În această perioadă, discuțiile despre necesitatea impozitelor pe venit devin tot mai relevante, iar cetățenii sunt cu ochii pe autorități, analizând fiecare decizie luată de aleșii poporului.

Și deși este stare de urgență, depunerea declarațiilor pentru impozitele pe venit ale persoanelor fizice a fost amânată pentru sfârșitul lunii mai, dar nu anulată. În acest context, pentru a face puțină claritate și a înțelege unde se află miezul problemelor legate de impozite și încrederea cetățenilor în instituțiile statului, am discutat cu un antreprenor care întâmpină dificultăți în a le explica lucrătorilor săi ce sunt impozitele, cu un cetățean care consideră că e necesar impozitul pe venit și cu experți în economie.

Justificarea antreprenorului și cetățenilor care nu văd rostul în impozitul pe venit

Mircea, un antreprenor din Chișinău, spune că întâmpină dificultăți atunci când vine vorba să discute cu angajații săi despre plata impozitelor. „În primul rând, acest lucru se întâmplă din lipsa de informație, la noi nu doar muncitorii simpli nu cunosc cum se calculează impozitul pe venit, dar și celelalte pături sociale. Lumea știe că primește un anumit salariu pe lună, dar cât le-ai reținut și pentru ce, ei nu au habar”, conchide angajatorul.

El spune că majoritatea muncitorilor din domeniul construcțiilor nu vor să plătească impozite pe venit. „Mulți cred că impozitele se plătesc doar la întreprinderile mari, unde se lucrează de la oră la oră, unde salariul e fix și plătit o dată pe lună. Nu înțeleg nici eu ce legătură are asta cu impozitul, dar așa aud des.

Când ajung să le zic de impozite, ei îmi cer să le plătesc prețul cu care ne-am înțeles sau prețurile care sunt stabilite pentru anumite lucrări, iar restul nu-i interesează. Cel mai răspândit argument este că nu au de gând să achite acestui stat nimic pentru că statul nu le dă nimic. Iar cei mai neinformați, când le zic de impozite sau contract de muncă, pleacă, crezând că vreau să-i amăgesc cumva.”

Argumentul cetățeanului plătitor de impozite

„Cetățenii care au câștiguri bănești contribuie la bugetul statului prin plata de impozit pe venit. În schimbul acestor contribuții, statul oferă servicii care sunt menite să sporească bunăstarea comună. Eu, de exemplu, nu pot construi poduri, nu pot asigura activitatea unei școli, nu pot asigura un oraș cu serviciile oferite de pompieri.

Dacă vreau ca blocul meu de apartamente să fie stins în caz de incendiu, am să plătesc impozite. Întreaga societate, inclusiv eu, beneficiază de aceste servicii, respectiv contează foarte mult calitatea serviciilor și managementul contribuțiilor noastre”, explică activistul civic Cristian Velixar.

Deși statul încearcă să ofere aceste servicii la un număr cât mai mare de populație, nu toți cunosc rolul impozitelor și ignoră importanța lor sau refuză să le plătească. „Unii invocă argumentul că statul oferă servicii de proastă calitate și că e corupt, respectiv nu merită să fie întreținut.

Dacă vrem să avem servicii de calitate, trebuie să punem presiune asupra statului să-și optimizeze activitatea. Dacă nu plătim impozite, serviciile vor fi de o calitate și mai slabă. Totodată, statul ar trebui să diminueze gradul de corupție și să presteze servicii de calitate. Să simplifice interacțiunile cu Fiscul. Să promoveze educația fiscală la școală. Să introducă pedeapsa cu închisoarea pentru evaziune fiscală gravă. Să confiște averile nedeclarate.

Atât timp cât statul nu întreprinde aceste măsuri, încurajările de a plăti impozitele au impact minim. Eu încerc să le explic semenilor că sunt exploatați de angajator și că acesta pune în buzunar mai mulți bani decât angajatul în urma neplății impozitului, iar unica posibilitate de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a majora salariul este de a se sindicaliza, ceea ce presupune că angajatul va lucra și nu va primi banii în plic”, argumentează Cristian.

Explicațiile experților în economie

„Impozitul pe venit este o formă de coparticipare a fiecărui cetățean la formarea bunului de interes public. Din aceste impozite achitate ne dă posibilitatea să vorbim de educație, sănătate, infrastructură, pe care statul prin buget le redirecționează către domeniile de acest gen. Fiecare cetățean, achitând o parte din venituri sub formă de impozite către stat și fiind contribuabil, are dreptul să responsabilizeze și să ceară autorităților să lucreze în interesul societății”, explică expertul în economie și ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, raportul dintre plata impozitelor și participarea contribuabililor la procesul decizional.

„În spațiul public deseori se vorbește despre faptul că nu toți achită impozitele. Da, este adevărat, acest lucru se întâmplă în unele domenii mai puțin contabilizate și cu activități tenebroase, unde se fac plăți în plic și nu se rețin impozitele, plățile sociale și cele de asigurare medicală.

Dar e adevărat și faptul că nu observăm prea multe campanii de mediatizare despre importanța și necesitatea de a plăti impozitele, decât atunci când este vorba de termenele de depunere a declarației pe venit pentru anul precedent, când Fiscul și alte entități vin cu diverse produse publicitare cu scopul de a sensibiliza cetățenii”, adaugă ex-ministrul Finanțelor.

Problema neplății și eschivării de la plata impozitelor în societate vine la pachet cu lipsa de comunicare din partea autorităților. Veaceslav Negruța spune că „problema autorităților și a statului este calitatea actului de guvernare. Din păcate, mulți decidenți inclusiv din domeniul finanțelor publice sunt analfabeți și ar avea nevoie de pregătiri speciale pentru a înțelege cu ce material lucrează, ca mai apoi să fie apți să traducă și să explice cetățenilor care nu au pregătirea necesară. Din fericire, există diverse organizații specializate care încearcă să traducă un limbaj birocratic în unul de utilitate publică pentru a fi înțeles de fiecare cetățean în parte.”

 Nadejda Chicu, doctor în științe economice, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, este de părere că statul cheltuie prea puține resurse pentru informarea și colectarea impozitelor pe venit, iar cetățenii nu sunt suficient de motivați.

„Eu, ca cetățean, sunt motivată să plătesc impozitele numai dacă văd că resursele financiare acumulate prin impozite se folosesc pentru nevoile cetățenilor și în folosul societății. Unul din motivele de ce cetățenii nu au încredere și nu doresc să plătească impozitul pe venit este lipsa transparenței în cheltuirea banilor din bugetul de stat, care, în proporție de aproximativ 80%, este format din impozite, taxe și plăți cu caracter fiscal.

Conform legislației, există sancțiuni pentru evaziunea fiscală, sunt restricții la ieșirea din țară dacă aveți restanțe la buget. Procentul de cetățeni care plătesc impozite pe venit ar fi mai mare dacă ar crește economia națională și veniturile cetățenilor, dar și responsabilitatea autorităților publice pentru cheltuielile publice”, punctează Nadejda Chicu.

Comentariul autorităților

Serviciul Fiscal de Stat explică că „pentru anul 2018, 320515 cetățeni au depus declarațiile cu privire la impozitul pentru venit.  Astfel, suma impozitului pe venit achitată de persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător a constituit, în anul 2019, 226 167,5 mii lei. Pe lângă aceasta, de către persoanele juridice a fost reținut și achitat la buget impozit pe venit din salariu în sumă totală de 3 759 431,8 mii lei.

Este de menționat că, în temeiul Dispoziției nr.3 din 23 martie 2020, aprobate de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, declararea și achitarea impozitului pe venit pentru anul 2019 de către persoanele fizice, se va efectua până la 29 mai 2020. Astfel după expirarea termenului de prezentare a declarației pentru 2019, vom putea informa despre statistica declarațiilor prezentate în 2020 pentru anul 2019. Până la data 15 aprilie sunt prezentate aproximativ 71680 declarații CET18  pentru 2019 de persoanele fizice cetățeni.

Nerespectarea condițiilor de declarare și/sau achitare a impozitului pe venit de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător atrage după sine aplicarea majorării de întârziere pentru neplata impozitului în termenul stabilit de legislație și următoarelor amenzi:

• de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă prezentată sau întocmită cu încălcarea modului stabilit;
• de la 20% la 30% din suma diminuării impozitului;
• de la 80% la 100% din suma impozitului în cazul eschivării de la declarare și achitare.

Impozitele plătite de cetățeni, ca și alte impozite achitate, formează veniturile Bugetului Public Național, care sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor conform programului aprobat anual prin Legea bugetului. Persoanele fizice –cetățenii au dreptul de a-și manifesta dreptul de a participa la procesul de gestionare a cheltuielilor prin desemnarea procentuală a impozitului pe venit achitat. Astfel din suma impozitului pe venit achitat pentru perioada fiscală,  2% pot fi direcționate în favoarea unei organizației necomerciale sau cult religios prin depunerea declarației CET18. Lista beneficiarilor desemnării procentuale este publicată pe pagina web a Agenției Servicii Publice.

În limita competențelor și atribuțiilor stabilite, Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea onorării obligațiilor de către contribuabili, în baza criteriilor de risc și informației disponibile din surse admise de legislație. Este de menționat, că onorarea obligațiilor de către contribuabili se asigură prin întreprinderea, în primul rând, a acțiunilor de conformare benevolă și, doar în cazul epuizării instrumentelor de conformare benevolă, se recurge la acțiuni de verificare și control.”