„Candidații comuni se negociază, și nu se decretează”

1428
0

Interviu cu deputatul PPDA, Igor Munteanu, președinte al Comisiei de control al finanțelor publice

De ce Guvernul nu a avut o reacție promptă pentru a valorifica sprijinul financiar oferit de partenerii de dezvoltare, coaliția dintre PSRM și PDM și colaborarea incertă dintre PAS și PDM în ajunul alegerilor prezidențiale sunt subiectele discutate în cadrul unui interviu cu deputatul Igor Munteanu.

  • Stimate Domnule Munteanu, ce opinie aveți Dvs. despre felul în care guvernul gestionează criza provocată de pandemie?

Prim-ministrul Ion Chicu a venit la 17 martie în Parlament pentru a solicita instituirea stării de urgență. Noi, în calitate de deputați, i-am cerut să ne comunice cum are de gând să aplice regimul stării de urgență într-o perioadă critică. Din păcate, premierul Chicu a cerut două luni de exercitare a unei situații excepționale, fără a prezenta deputaților o clarificate suficientă despre acțiunile sale. Cu atât mai rău cu cât competențele Comisiei pentru Situații Excepționale comportă riscuri serioase, care pot aduce atingeri grave unor drepturi și libertăți consfințite de Constituție.

Din 17 martie și până azi [14 aprilie], observăm mai multe lucruri care nu corespund mandatului unui guvern obligat prin lege să facă tot ce este posibil pentru a preveni extinderea pandemiei și pentru a salva cetățenii. Cu toate acestea, Guvernul merge înainte, fără a ține cont de nemulțumirile față de gestionarea acestei crize deosebit de periculoase pentru sănătatea publică.

Companiile desemnate să importe echipament și materiale sanitare și-au pierdut loturile pe drum. Prețurile plătite pentru anumite achiziții publice au fost luate foarte netransparent. Datele despre unele dintre aceste achiziții sunt postate la două săptămâni după semnarea contractelor etc. Nu am avut niciodată, de exemplu, consultări la nivelul comisiilor parlamentare pe marginea măsurilor de intervenție cu privire la domeniul economic, iar aici nu putem să greșim.

  • De asemenea, Guvernul nu a intervenit prompt pentru a valorifica pe deplin asistența financiară anunțată de UE?

Din data în care comisarul UE pentru Extindere, Olivér Várhelyi, a anunțat asistența UE pentru statele din Parteneriatul Estic și până de curând s-a scurs o lună și jumătate.

În această perioadă, Guvernul ar fi trebuit să transmită Comisiei Europene și agențiilor care se ocupă de gestionarea crizei o listă completă de urgențe care definesc starea spitalelor: echipamentul medical, dezinfectante, oxigenatoare, alte materiale sanitare necesare spitalelor și punctelor medicale.

Ce putem observa noi? Observăm, din păcate, o abordare cu totul formalistă. Faptul că R. Moldova are în acest moment circa 30% din toate persoanele infectate medici și personalul sanitar auxiliar este foarte grav. Dacă nu ne putem proteja medicii și personalul medical, nu va mai fi cine să asigure tratamentul medical în spitale. Și acestea se întâmplă în condițiile în care anumite autorități susțin că virusul ar putea să răbufnească peste 12–18 luni. Este o perioadă lungă în care trebuie să supraviețuim cu toții.

Din acest motiv, orice stângăcii, întârzieri ori confuzii sunt egale cu noi decese. Noi presupunem că Guvernul o fi transmis anumite informații UE, dar suspectăm că datele transmise au fost fie posibil destul de parțiale, fie puțin credibile. Altminteri nu exista niciun motiv pentru care R. Moldova să primească doar 50% din ajutorul pe care l-a oferit UE Georgiei și Ucrainei. R. Moldova a primit 87 mil. de euro în timp ce Georgia și Ucraina – fiecare aproape 200 mil. de euro. Trebuie să apreciem și acest sprijin consistent și necesar.

De asemenea, FMI ar vrea să ofere R. Moldova 117 mil. de dolari. A trecut o lună și jumătate fără ca noi să știm dacă actualul guvern va primi banii FMI și, cel mai important, ce are de gând să facă cu aceste resurse. Reprezentantul FMI, Ruben Atoyan, a sugerat că această sumă ar putea fi chiar dublată. Lipsa de informație credibilă este toxică.

Există voci care susțin că această incertitudine legată de creditele FMI ar putea avea legătură cu creditul suveran așteptat din partea Federației Ruse. Nu le pot împărtăși iluziile. Rusia va impune creditelor sale condiții politice, după cum a făcut-o permanent până acum.

  • Cine ar putea să fie beneficiarii hotărârilor privind facilitățile fiscale?

Doar o anchetă independentă a Procuraturii Generale ar putea să clarifice identitatea beneficiarilor unor presupuse scheme. Aș vrea să se înțeleagă aici că o facilitate fiscală înseamnă bani ratați pentru bugetul de stat.

Deși premierul Chicu spune că trebuie să colectăm mai mulți bani pentru necesitățile foarte mari ale statului lovit de criza pandemică, intențiile guvernului vorbesc despre altceva. Ori colectezi mai mulți bani pentru spitale și nu dai facilități fiscale, ori pretinzi că ajuți businessul numai pentru a gratifica anumite grupuri economice de care, politic, anumite partide politice depind financiar.

  • Ce credeți despre alianța PSRM–PDM, care devine, în aparență, tot mai consolidată?

Ambele partide și-au dorit să fie la guvernare, având un trecut bogat de cooperare și completare. În 2019, au dat jos un guvern proeuropean, asociindu-se în scopul unei restaurații. Cred că termenul „restaurație” se potrivește cel mai bine intereselor urmărite de PSRM și PD.

Sigur că între aceste două partide există și diferențe, chiar contraste. Electoratul PDM este mai aproape de centrismul unor alegători cu vederi naționale, în timp ce cel al PSRM se vrea parte a unei gubernii administrată de Kremlin.

  • Numai că interesele de afaceri, după cum am observat înainte, estompează aceste deosebiri.

Aveți dreptate. Uneori interesele de afaceri picură uleiul necesar pentru ca roțile acestui ruginit mecanism să tragă în toate direcțiile. Cu toate acestea, balonul meteorologic despre alegerea șefului statului de către Parlament, lansat de Diacov, a fost spart rapid prin replica lui Pavel Filip, care a negat că PDM–PSRM ar fi ajuns la vreo soluție comună și că lupta contra răspândirii Covid-19 trebuie să fie misiunea centrală a Guvernului. Nu este însă clar dacă punctul de vedere al liderului PD este suficient de ascultat în propriul partid.

Alegerile din toamna anului 2020 sunt greu de prezis. Nu știm cum vor avea loc, cine va vota în aceste alegeri.

  • Integritatea și sinceritatea lui Pavel Filip este la fel îndoielnică…

Toți cei care s-au așezat în ordinea ierarhică a PD au avut de plătit niște polițe. Unii au susținut și participat la preluarea puterii în stat de oligarhul Plahotniuc, alții au acoperit ilegalitățile. Anul trecut, vă amintesc că am condus o comisie parlamentară de anchetă, care a investigat legalitatea unor privatizări și concesionări dubioase făcute între 2013 și 2019, și vreau să vă spun, cu toată autoritatea, că fiecare dintre aceste dosare de rezonanță au implicat oficiali ai PD.

Am transmis rapoartele încheiate procurorilor. Din păcate, după revelion, procurorii au căzut într-o hibernare greu de explicat profesional. La începutul anului 2020, Parlamentul a audiat un val de noi documente – rapoartele de audit ale Curții de Conturi, care a probat, la rândul său, grave infracțiuni și fraude asociate concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, precum și privatizării Companiei Air-Moldova, concesionării gărilor și stațiilor auto.

Curtea de Conturi a adoptat un raport mai neutru în cazul privatizării CTC Tutun. Este răspunderea procuraturii să încheie aceste anchete de rezonanță și să recupereze prejudiciile suferite de stat și atunci, posibil, vom vedea ce stă în spatele acestui amor suspect între PSRM și PD.

  • Există totuși o disponibilitate a PPDA și PAS să identifice un candidat comun pentru alegerile prezidențiale?

Este evident că deciziile Platformei DA și PAS vor fi influențate puternic de contextul care le va preceda. De asemenea, este adevărat că Platforma DA și-a anunțat candidatul. Faptul că PAS își va anunța candidatul preferat de membrii acestui partid nu impune embargo pe deciziile altor partide pentru că, voi accentua, candidații comuni se negociază, și nu se decretează.

Să nu se uite că Platforma DA și PAS au și anumite diferențe ideologice, deși fac parte din aceeași familie politică europeană, Partidul Popular European. Platforma este un partid creștin-democrat de orientare socială, în timp ce PAS încă nu și-a asumat o identitate ideologică clară.

Indiferent de ce ne așteaptă în continuare, oamenii de partid trebuie să manifeste realism politic, maturitate și onestitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here