În căutarea târgului pierdut

604
0
Fotografii: Natalia Munteanu

Fermierii moldovenii nu își pot desface produsele, iar potențialii lor cumpărători nu găsesc marfă proaspătă autohtonă. Odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, autoritățile au lăsat în voia sorții fermierii din Republica Moldova, care s-au pornit pe drumuri în căutarea unei piețe de desfacere. Cei mai afectați sunt producătorii de legume de sezon.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Și cumpărătorii sunt nemulțumiți de lipsa târgurilor agricole. Aceștia spun că nu găsesc verdeață proaspătă la magazin și prețurile sunt prea mari la produsele agroalimentare pentru banii lor. Am fost marți la una din zonele de comerț autorizate de Primăria Chișinău, cea de pe strada Onisifor Ghibu din sectorul Buiucani, unde erau doi vânzători: unul de verdeață, iar altul de nuci moldovenești.

Unii cumpărători erau revoltați că de trei zile vin pe strada Ghibu, dar fermierii nu sunt prezenți. „Am auzit că aici este piață agricolă. Vin de trei zile și nu găsesc pe nimeni. Abia azi văd că se vinde verdeață. Întotdeauna îmi cumpăr verdeața și legumele de la piață, deoarece sunt mereu proaspete”, spune o femeie în timp ce-și cumpăra ridichi, pătrunjel și ceapă verde. Altă femeie căuta fermieri care să vândă carne proaspătă și tot întreba trecătorii unde-i piața.

Își vând marfa pe ascuns

Am aflat că femeia care vindea verdeață pe strada Ghibu a venit din orașul Vadul lui Vodă. Până la instituirea stării de urgență, aceasta și-a vândut verdeața la Piața Centrală. „Am ieșit să fac un ban să avem și noi ca toată lumea”, spune vânzătoarea. Femeia susține că în intervalul orelor 14:00-16:00 stă în așteptarea troleibuzului la stația auto de pe strada Alba Iulia.

Menționăm că punctele de comerț ambulant, autorizate în sectoarele capitalei, au voie să activeze de la ora 06:00 și până la ora 14:00. Totodată, transportul public circulă după un grafic special: de la 05:30-10:00 dimineața, iar seara între orele 16:00 – 20:00.

Peste drum, altă femeie vindea nuci în coajă cu 40 de lei pentru un kilogram. „Nu am niciun leu. Am nuci aduse de la țară și am ieșit să le vând. Stau acasă de o lună. Am lucrat vânzătoare la piața Delfin. Primesc o pensie de 800 de lei. Nu am achitat facturile de două luni”, povestește femeia. În timp ce vorbeam, se apropie altă femeie care ne întreabă unde-i piața. Indignată că nici astăzi nu sunt fermierii, aceasta și-a cumpărat un kilogram de nuci.

Unde-i târgul pascal?

Merg spre piața Delfin de pe strada Alba Iulia, intersecție cu strada Liviu Deleanu. Chiar în fața pieței s-au adunat vreo șase producători agricoli care vindeau prune uscate, verdeață, ouă, produse lactate și carne. Încep să fac fotografii, iar între timp aud o bătrână supărată că nu găsește cozonac. „Vin de pe strada Ghibu. Nu-i târg acolo. Caut cozonac. Nu am bani să cumpăr cozonac de la magazin”, afirmă bătrâna. Aceasta avea în mână o legătură de ceapă verde.

Mă apropii de femeia care avea o torbă cu prune urcate. „Am venit să-mi fac niște bani pentru pâine. Am lucrat la Piața Centrală. Acum nu știu din ce să trăiesc mai departe”, se plânge femeia. Aceasta nu știa că Primăria Chișinău a autorizat puncte de comerț ambulant, dar a ieșit pur și simplu în drum pentru a-și vinde marfa. Femeia mai spunea că se teme să nu fie amendată de Poliție deoarece dreptul de a vinde pe drum îl au doar gospodăriile țărănești.

Continui să aud cetățeni care întreabă: „Unde-i piața?! Pe Ghibu nu se vinde nimic!”. Mă apropii de o tânără care comercializa verdeață (spanac, ridiche etc.). A venit la Chișinău din satul Horodiște, raionul Călărași. „Nu avem unde ne vinde marfa. Acum e sezonul. Verdeața e un produs care nu se lasă pe mâine”, susține Claudia. Toți comercianții de pe strada Alba Iulia și Onisifor Ghibu purtau măști medicale.

Cealaltă femeie, care vindea leuștean și ceapă verde, a venit din orașul Ialoveni. „Nu lucrez de o lună. Am trei copii de crescut. Am noroc de o bucată de pământ din care mă hrănesc. Am crescut ceapă verde și leuștean”, menționează femeia. Aceasta susține că lucrează casier într-un magazin, angajatorul nu-i plătește salariu, iar de ajutor de șomaj nu poate beneficia deoarece este angajată.O femeie bucuroasă că a găsit de unde să-și cumpere ceapă verde, sare cu vorba și-mi spune că: „asta-i bătaie de joc. Omul dacă stă afară, vinde marfa la aer curat, cum poate să ne îmbolnăvească? În magazin, că suntem mai mulți la un loc – e mai bine? Soțul meu e acum în Turcia. El îmi spune că acolo nu-i așa destrăbălare. La magazin nu găsești legume și verdeață proaspătă. Bine că am găsit ceapă verde. Am să vin și mâine”, spune femeia.

Gospodăriile țărănești, nestingherite

Vine un bărbat grăbit. Aflu că e fermier. Cultivă ridiche și verdeață. El spune că vine de pe strada Calea Ieșilor, unde nu-i nimeni. Producătorul agricol căuta locul autorizat de autoritățile locale pentru a-și vinde marfa. I-am explicat că strada Ghibu nr. 9 se află aproape de intersecția cu strada Alba Iulia. „Am marfă, dar nu am unde-o vinde. Mă duc să văd”, afirmă fermierul.

Printre comercianții din fața pieței Delfin erau două mașini speciale pentru comerțul produselor agroalimentare. Aceștia au acte care confirmă faptul că sunt gospodărie țărănească. Ei se numără printre cei mai puțin afectați de restricțiile impuse de autorități. „Nu suntem foarte afectați. Noi vindem. Avem gospodărie țărănească”, afirmă una dintre vânzătoare.

Tot de la fermierii înregistrați oficial am aflat că Poliția umblă pe stradă și alungă comercianții. Unii se pot alege și cu amendă. Probabil, din cauza fricii de a fi identificați, mulți vânzători de produse agricole au refuzat să fie fotografiați.

Deputatul Alexandru Slusari propune să fie permis comerțul stradal, iar fermierii să-și vândă marfa în baza unor certificate obținute de la Primăria Chișinău. Propunerile au fost trimise Comisiei pentru Situații Excepționale.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here