Sfatul Țării: eroii Viitorului

909
0

Comunele care au dat în legislativul Basarabiei mai mulți deputați

În vâltoarea evenimentelor din 1917–1918, mai multe localități din Basarabia s-au trezit reprezentate în Sfatul Țării de câte doi sau chiar trei deputați. Acest fenomen se datorează implicării active a locuitorilor comunelor respective în Mișcarea de eliberare națională. Mai exact, unii dintre aceștia au reușit să ajungă în organul suprem al Basarabiei fiind delegați de instituții diferite.

Comunele care au delegat în Sfatul Țării câte trei deputați

Comuna Răzeni, jud. Chişinău, a dat Sfatului Țării personalități proeminente. Ion Inculeț a fost ales în Sfatul Ţării de către Congresul al treilea al deputaților țărani, fiind primul președinte al Sfatului Ţării. Ion Pelivan a fost delegat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni, fiind numit ministru de Externe şi al Justiției în Guvernul Basarabiei. Elena Alistar-Romanescu a fost delegată în Sfatul Ţării de către Liga culturală a femeilor din Basarabia.

Comuna Suruceni, jud. Chişinău, i-a avut reprezentanți în Sfatul Țării pe Ion Herţa, delegat de către Zemstva judeţeană Chişinău, pe Vasile Ciorescu, ales de Comitetul executiv al Sovietului gubernial al țăranilor, și pe Nicolae Suruceanu, ales în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni.

Comuna Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca, i-a avut deputați pe Ion Cazacliu, ales de organizațiile cooperatiste din judeţul Soroca; pe Vladimir Cazacliu, delegat de organizațiile studențești din Kiev şi Odesa pentru locurile moldovenilor de peste Nistru, și pe Grigore Cazacliu, delegat al Congresului Militarilor Moldoveni.

14 comune au avut în Sfatul Țării câte doi deputați

Județul Bălți: 1) comuna Sângerei: Vasile Gafencu și Anton Crihan; 2) comuna Fălești: Ion Păscăluță și Dumitru Marchitan.

Județul Chișinău: 1) comuna Bardar: frații Nicolae și Pavel Grosu; 2) comuna Costești: Constantin Bivol și Teodor Bârcă; 3) comuna Cărpineni: Ștefan Holban și Luca Știrbeț.

Județul Orhei: 1) comuna Bogzeşti: Mihail Minciună și Vasile Mândrescu; 2) comuna Ignăței: Vasile Bârcă și Pavel Cocârlă; 3) comuna Isacova: Teodor Uncu și Gavril Buciuşcan.

Județul Soroca: 1) comuna Popești: Vasile Rudiev și Alexandru Țurcanu; 2) comuna Tătărăuca Veche: Gheorghe Druţă și Chiril Spinei; 3) comuna Tătărăuca Nouă: Teodosie Bârcă și Grigore Turcuman; 4) comuna Rudi: Nicolae Secară și Teodor Vrânceanu.

Județul Tighina: 1) comuna Corjova: Afanasie Chiriac și Ion Creangă.

Județul Cetatea Albă: 1) comuna Volintiri: Filip Popa și Dumitru Dragomir.

Sate din Basarabia cu nume de deputați ai Sfatului Țării

Popularitatea de care s-a bucurat Sfatul Ţării pe tot parcursul perioadei interbelice a fost legată atât de istoricul act al Unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918), cât şi de numele celor care au alcătuit organul reprezentativ al Basarabiei din 1917–1918.

Imediat după unirea Basarabiei cu Patria-mamă, numele mai multor deputați au apărut în spațiul public – denumiri de străzi, de instituții de învățământ, societăți culturale, cooperative.

Unele localități au adoptat numele unor parlamentari – Ion Inculeţ, Anton Crihan, Ion Pelivan şi Vasile Ţanţu.

Satul Inculeț

Ion Inculeţ s-a născut la 5 aprilie 1884, în comuna Răzeni, județul Chişinău. A fost ales deputat în Sfatul Țării de Congresul al treilea al deputaților țărani. La prima ședință a Sfatului Țării (21 noiembrie 1917), a fost ales, cu unanimitate de voturi, președinte.

La 27 martie 1918, a votat pentru unirea Basarabiei cu România. Ulterior, a deținut funcții importante în Guvernul României. A decedat la 19 noiembrie 1940, la București, şi este înmormântat la Biserica din comuna Bârnova, jud. Iași.

Localitatea apare cu nume după reforma administrativă a Regatului României (1925). Satul Inculeţ figurează ca parte a comunei Cișmea, judeţul Orhei. La 10 aprilie 1947, Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești a emis un decret prin care satul Inculeț a devenit Ustia, motivându-se că „denumirea a fost dată de români, în cinstea miniștrilor-trădători ai poporului moldovenesc”.

În urma Mișcării de emancipare națională de la 1980–1990, satul Ustia a devenit din nou Inculeţ. În prezent, este parte a comunei Zorile.

Satul Crihan(a)

Anton Crihan s-a născut la 10 iulie 1893, la Sângerei, județul Bălți. A fost ales deputat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni. La 27 martie 1918, a votat pentru unirea Basarabiei cu România. A fost deputat în Parlamentul României de mai multe ori. A decedat la 9 decembrie 1993, la Saint-Louis, SUA. Este înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chișinău.

Crihana a fost trecută în registrele oficiale după 1924. Fiind o localitate mică, a făcut parte din comunele Ciocâlteni (1929–1931) şi Cucuruzeni (1931–1940). Denumirea satului a fost schimbată în 1946, sovieticii motivând că „Crihana” ar fi fost atribuită „în cinstea miniștrilor trădători ai poporului moldovenesc”.

După 1990 s-a revenit la denumirea de Crihana. În 2001, localitatea a devenit centru de comună şi are în componența sa satele Cucuruzenii de Sus şi Sirota.

Satul Pelivan

Ion Pelivan s-a născut pe 1 aprilie 1876, în comuna Răzeni, judeţul Chişinău. A fost unul dintre cei mai de vază reprezentanţi ai mişcării de renaştere naţională din Basarabia de la începutul secolului XX.

A fost ales deputat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni, fiind singura persoană civilă, fără să fie prezentă la congres. La 27 martie 1918, a votat pentru unirea Basarabiei cu România.

A fost ministru al Afacerilor Străine în primele două guverne și al Justiţiei în Guvernul Petru Cazacu, deputat, senator, delegat extraordinar şi ministru plenipotenţiar (ambasador) al României pe lângă Guvernul R. Letone. A decedat la 25 ianuarie 1954, la închisoarea Sighet.

Apariţia satului Pelivan se datorează unei calamități naturale. Astfel, în urma inundațiilor din 4-5 aprilie 1932, vatra satului Mitoc din județul Orhei, aflată în valea râului Răut, a fost inundată.

Peste 300 de familii au rămas fără case. Ion Pelivan, trimis să ajute sinistrații, a insistat ca Ferma-model Orhei, care aparținea statului, să cedeze 60 de hectare pentru reașezarea unei noi localități.

Drept recunoștință, localnicii au denumit satul în cinstea salvatorului lor – Pelivan. La început, denumirea localității Pelivan nu a fost consemnată oficial. Ea nu era trecută în inventarele guvernamentale, fiind considerată o mahala a satului Mitoc. Am găsit totuși o mențiune oficială la 1940.

În perioada sovietică, localitatea a purtat denumirea Mitocul Nou, trecând de mai multe ori dintr-un soviet sătesc în altul. Însă sătenii nu au uitat fapta lui Ion Pelivan. La 14 decembrie 1990, Adunarea generală a satului a decis revenirea la denumirea Pelivan.

Satul Vasile Ţanţu

Vasile Ţanţu s-a născut la 1 martie 1882, în comuna Horodişte, judeţul Chişinău. A fost președinte al Biroului de organizare a Sfatului Ţării. La 27 martie 1918, a votat pentru unirea Basarabiei cu România. A deținut şi funcția de președinte al Blocului Moldovenesc din Sfatul Ţării și cea de prefect al judeţului Chişinău. A decedat la 10 ianuarie 1937, la Chişinău. Este înmormântat la Cimitirul Central Ortodox din Chişinău.

Din paginile revistei „Moldova de la Nistru” (1922) aflăm că a existat un sat care a purtat numele Vasile Ţanţu. Numai că actele oficiale şi reformele administrative nu au consfințit denumirea noii localități cu numele deputatului. Satul Vasile Ţanţu s-a aflat în imediata apropiere a localităților Nisporeni şi Boldurești. Mai ţine minte cineva această localitate şi cum a dispărut?

Sursa: Dr. în drept Mihai Tașcă, File din activitatea Sfatului Țării. Adaptare pentru Gazeta de Chișinău de Ilie Gulca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here