Covid-19 și economia de criză

653
0
Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

Pandemia declarată la nivel internațional practic a paralizat fluxurile economice, comerciale și financiare tradiționale din ultimele decenii. Nicio criză economică sau financiară, niciun război comercial de până acum n-au reușit ce a reușit Covid-19: izolarea și închiderea hotarelor mai multor țări, printre care lideri economici mondiali, limitarea și restricționarea fluxurilor de oameni și bunuri.

Și dacă marile puteri economice dispun de resurse și rezerve pentru o anumită perioadă de „autonomie”, există state mai mici, mai slabe, mai prost gestionate, care sunt total nepregătite pentru a face față acestui virus care bântuie prin lume. Republica Moldova este printre aceste state. Sistemul de sănătate publică încearcă din răsputeri să facă față avalanșei de solicitări, care va crește zilele următoare, cu un personal neprotejat sub nicio formă, care cel mai probabil va fi puternic afectat de acest virus, cu autorități care sunt contradictorii și pe alocuri confuze în comunicarea cu propriii cetățeni.

În astfel de situații statele mai slabe trebuie de urgență să intervină cu diverse solicitări de ajutor și asistență umanitară, materială și financiară. Există structuri internaționale care, dacă sunt solicitate, de regulă, intervin. Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite, Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială trebuie contactate și cerut ajutor umanitar, teste necesare pentru diagnosticare, materiale de protecție a personalului medical, aparataj și dotări pentru laboratoare de diagnostică și tratament, resurse financiare de urgență. Pentru asta trebuie să fie dedicat efort și timp din partea autorităților și persoanelor responsabile de gestionarea stării de urgență.

Din păcate, anul 2020 în R. Moldova ar trebui să fie și unul electoral. Și chiar dacă oficial nimeni nu cunoaște deocamdată data alegerilor, prezența în prim-planul frontului mediatic de luptă cu virusul mereu este președintele Dodon și alți câțiva consilieri de imagine ai acestuia. Se pierde din focusarea luptei cu coronavirusul Covid-19 în favoarea construcției unei imagini de luptător neînfricat cu orice problemă, chiar dacă problema a apărut inițial, în mare parte, din cauza lipsei de acțiune adecvată și promptă din partea acestor personaje.

Economia mondială va fi altfel după ce Covid-19 va fi învins. Iar cei mai afectați de noua construcție economică mondială vor fi cetățenii statelor mici și slabe. Nu vor mai fi prea multe oportunități de muncă în alte țări, cel puțin în primii trei ani. Modelul se va schimba. Veniturile din remiterile concetățenilor practic vor dispărea din statisticile oficiale ale R. Moldova.

Italia ar putea ieși din criză puternic afectată, iar cererea pentru munca conaționalilor noștri acolo ar putea să se reducă în mod considerabil. Rusia e în plin război cu alte state membre OPEC pentru cantități și prețuri la țiței. Astfel, rubla rusească nu mai are putere și atractivitate pentru munca departe de casă și veniturile conaționalilor noștri se vor reduce.

Resurse financiare interne, dar și din exterior vor fi tot mai puține. R. Moldova trebuie să-și regândească modelul economic post-Covid-19. Și acest rol îi revine, în mod normal, guvernării. Dar cum să ceri unei guvernări viziune, strategii, planuri de acțiune fie pentru timp de criză, fie pe timpuri de post-criză, de normalitate, dacă guvernările de la noi sunt implicate, atrase sau folosite mai mereu în jocuri politice, intrigi, scheme, off-shore sau scandaluri.

Și totuși Covid-19 demonstrează că societatea noastră e mai presus decât interesele guvernanților. Implicarea în informarea adecvată și relevantă, colectarea de fonduri sau ajutorul reciproc – sunt doar câteva exemple de urmat, realizate de oamenii acestei societăți. Și acest fapt ne face optimiști că într-un final totul va fi bine. Iar dacă nu va fi bine – înseamnă că încă nu e finalul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here