Creditul rusesc și izolarea R. Moldova

1092
0
Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

Reprezentanții puterii de la Chișinău tot mai avan pun în față creditul rusesc care, chipurile, va salva puterea care ar vrea să construiască drumuri. Aceeași exponenți au depus mult efort și au trimis săgeți în direcția partenerilor europeni ca în cele din urmă să obțină izolarea R. Moldova de resurse financiare ieftine, ba chiar de granturi oferite în alte vremuri pentru construcția unui stat de drept, justiție reformată și servicii de calitate pentru populație.

Astfel, puterea în frunte cu președintele Dodon încearcă să convingă populația precum că doar Rusia este cea care dă bani pentru a acoperi gaura de miliarde din buget.

Creditul rusesc, anunțat la insistența Kremlinului (și nu la solicitarea oficială din partea Chișinăului), nu este ceva nou. În 2008-2009 au mai fost astfel de mesaje preelectorale care au avut două scopuri: să-i ajute pe unii să obțină rezultatul electoral dorit de Kremlin, iar pe de altă parte – aceștia să rămână întotdeauna datori Moscovei.

În calitate de ministru al finanțelor, în octombrie 2009, la Istanbul, într-o discuție cu un ex-viceministru al finanțelor din Rusia, am pus capăt speculațiilor privind un credit oferit de ruși. Printr-un mesaj deschis, oficialul rus mi-a spus direct că au avut alte așteptări electorale și creditul rusesc nu este valabil în cazul în care nu este asigurat cu anumite active în interesul Rusiei în R. Moldova. I-am spus că nu avem nevoie de credite de acest gen.

Reluarea mesajelor în interesul Kremlinului cu astfel de credite de către președintele Dodon la sfârșit de 2019 – confirmă o dată în plus că interesele R. Moldova sunt grav atinse. Dodon nu o singură dată a declarat despre existența unor formule și liste de privatizări sau cedări ale unor active de infrastructură (cum ar fi cele din domeniul energetic). Iar cu astfel de „credite”, aranjate preelectoral, ar putea pleca totul „în contul datoriilor sau al creditului”, conform listei convenite între președintele Dodon și anumite cercuri politico-financiare conectate la Kremlin.

Semnarea unui eventual credit între R. Moldova și Federația Rusă nu rezolvă problemele economice și financiare de lungă durată ale R. Moldova. Din contra, astfel de aranjamente ar putea ține departe de R. Moldova potențialii investitori externi, partenerii de dezvoltare ai R. Moldova, dar și resursele financiare de susținere bugetară convenite anterior cu Uniunea Europeană. Modul netransparent de „înțelegeri” între persoane care nu ar avea competențe directe în negocieri similare a acordurilor de împrumut va genera costuri sporite atât de deservire a creditului, cât și costuri ulterioare indirecte. Adică lipsirea R. Moldova de multe alte proiecte și finanțări, de perspective de creștere într-un cadru previzibil.

Reprezentanții puterii au încercat să bage și niște cifre: 500 de milioane dolari, suma creditului convenit de Dodon cu Putin, cu o dobândă de circa 2% pentru 10 ani. Între timp, suma ajunge la 200 de milioane de dolari, care, în cele din urmă, poate fi 0, ca și în 2009.

Moldova a beneficiat pe parcursul anilor de un ajutor financiar rambursabil în valoare de 150 de milioane euro, cu o dobândă de 1,5% pentru 5 ani de la guvernul României. Iar un alt acord similar putea fi realizat dacă puterea actuală de la Chișinău ar fi fost mult mai pragmatică și dacă ar fi avut grijă de interesul public, și nu de interesul Kremlinului de a prelua, în contul datoriilor, unele obiective de infrastructură energetică. România a mai oferit și o finanțare nerambursabilă de 100 de milioane de euro, fără dobânzi, pentru renovarea grădinițelor (inclusiv în satul de baștină al președintelui Dodon) și alte entități social-culturale.

Și Uniunea Europeană a fost deschisă să acorde finanțare cu o componentă importantă de grant R. Moldova.

E vorba de parteneriate și ajutoare de care R. Moldova are nevoie. Dar care nu vor mai veni. Pentru că președintele Dodon are alt obiectiv, cel de a fi pe plac Kremlinului. Iar creditul pe care și-l asumă ar putea să ne coste mai mult decât doar întoarcerea altor miliarde.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here