Răsadurile de legume, de la semănat la plantare

846
0

Primăvara bate la ușă. Odată cu ea, pe câmpuri sau prin grădini, oamenii plantează semințe de legume, verdeață sau răsaduri. Producerea răsadurilor reprezintă o îndeletnicire deloc grea dacă țineți cont de sfaturile oferite de Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”, care își propune să păstreze în țară semințe vii și să crească legume cu valoare nutrițională înaltă.

Înainte de a parcurge procesul de producere a răsadurilor, este esențial să vă asigurați că aveți cele mai bune semințe pentru însămânțat. Mariana Șeremet recomandă să semănați semințe vii, care au fost transmise din generație în generație și au păstrat memoria pământului nostru. Semințele vii aduse din țări străine nu sunt adaptate la solul și clima din Republica Moldova, iar pentru a se acomoda au nevoie de câțiva ani. Cele hibride, create în laborator, nu corespund tipului de soi, sunt fără memoria strămoșilor săi, nu încolțesc sau sunt lipsite de rezistență. Fiecare trebuie să păstreze semințe vii. Să-și facă răsad și să dea mai departe semințele. Lanțul e cea mai mare comoară”, spune Mariana Șeremet din satul Cigârleni, raionul Ialoveni.

Un grădinar bun începe lucrul iarna: se uită ce semințe are și alege soiurile de legume. Bunăoară, bostanul are mult betacaroten, chiar unele soiuri de dovleac au mai mult betacaroten decât morcovul. Bostanul crește bine în compost sau în pământ foarte gras, cu valoare nutrițională, menționează Mariana. La fel de important este pământul, care ar trebui adus în încăpere de cu toamnă, până a îngheța solul, deoarece semințele suferă un șoc și nu se pot dezvolta în sol rece. 

De ce aveți nevoie?

Deși Republica Moldova este bogată în pământuri de cernoziom, astăzi solul, din punct de vedere nutrițional, s-a golit. Din cernoziomul de altădată a rămas doar betonul și culoarea închisă. Potrivit Marianei Șeremet, solul de cernoziom bun nu se întărește, rămâne puhav. Dacă se formează la suprafață bolovani, așa cum vedem tot mai des pe câmpuri și în grădini, înseamnă că pământul are nevoie de îngrășăminte (compost, viermecompost etc.). Râmele sunt viața solului.

Chiar dacă cernoziomul devine tot mai sărac, etapa de pregătire a procesului începe cu substratul care este format din pământul din grădină. Deoarece acolo se duc rădăcinile răsadului și-i bine ca planta să cunoască pământul în care va trebui să se descurce, afirmă Mariana Șeremet.

În vasul în care urmează să se planteze sămânța, după ce ați pus stratul de pământ, se adaugă materia organică (compost, turf, rumeguș fin sau viermecompost – excremente de râme) și un pic de nisip pentru drenaj. Pământul și materia organică se pun în părți aproximativ egale. Camera unde vor sta vasele cu răsad trebuie încălzită constant la aproximativ 18 grade Celsius. Femeia mai recomandă să folosiți vase compacte, aproape dreptunghiulare, nu înguste în partea de jos, deoarece rădăcinile au nevoie de spațiu pentru a crește. Ghiveciul poate fi cu găuri sau fără ele – dacă turnați multă apă atunci aceasta iese, dacă nu – se face mlaștină, argumentează femeia. 

Alt factor important este apa. Udarea se face întotdeauna cu moderație și cu apă la temperatura camerei. „O sămânță, dacă nu are suficientă umezeală, niciodată nu va încolți. Apa de ploaie e cea mai bună. Zăpada topită tot e bună. Altă opțiune este apa de izvor, dar nu direct din fântână, pentru că e foarte rece. Ideal e să umpleți vasele cu apă și să le lăsați la temperatura camerei. Apa rece vine cu un șoc termic pentru semințe. Dacă nu aveți izvor sau apă de ploaie, turnați-le apă de la robinet, la temperatura camerei”, explică tânăra de la „Grădina Moldovei”.

Lumină, apă și căldură

Semințele nu au nevoie de lumină până la încolțire. După ce au ieșit din pământ au nevoie de lumină pentru a începe procesul de clorofilă. În pământ, plantele au nevoie doar de căldură”, notează Mariana Șeremet în cadrul atelierului „Să semănăm semințe vii”, organizat la Cigârleni.

Ghiveciul trebuie să fie plin cu pământ. Odată ce încolțește, planta are nevoie de lumină. Dacă nu are lumină, devine slabă. Dacă ghiveciul stă jos, planta e în umbră și tânjește după lumină. Dacă e expusă la soare, trebuie udată zilnic. Până la încolțire, semințele nu au nevoie de lumină. Dacă nu aveți lumină, nici nu începeți producerea răsadului. Răsadurile au nevoie de lumină și căldură”, punctează Mariana Șeremet.

Semințele nu se pun adânc, deoarece e nevoie de timp ca să răsară,. „După ce ați semănat, este important să îndesați pământul, astfel scoateți aerul. Dacă e prea mult aer se usucă”, susține femeia. Temperatura este foarte importantă, deoarece la temperaturi scăzute semințele germinează mai greu, iar la temperaturi înalte, acestea răsar repede, dar sunt firave și sensibile la boli.

Durata de germinare

Roșiile încolțesc după 10 zile de la însămânțare, iar peste două săptămâni de la germinare, pot fi plantate în sol. Ardeiul și vânăta au nevoie de o perioadă de creștere de circa două luni. Sămânța de mazăre se aruncă în pământ la o temperatură de circa 17 grade Celsius și, în timp de 20 de zile germinează, iar napul încolțește după șapte zile de la împrăștierea în sol. Sfecla roșie are nevoie de 15-30 de zile, iar broccolii – 8-10 de zile.

Morcovul se presară la o temperatură de 20 de grade Celsius și ar trebui să răsară după circa 15 zile. Spanacul, la fel ca frunzele de salată, se pun la o temperatură de 20 de grade Celsius și răsar peste cinci zile. Castraveții au nevoie de temperaturi mai ridicate, de circa 25 de grade Celsius, dar mazărea poate fi aruncată în sol la o temperatură de minim 5 grade Celsius. Bobul și mazărea pot fi puși toamna. „Nu îngheață, sămânța rămâne în pământ”, afirmă femeia de la „Grădina Moldovei”. Dovleceii se plantează la 20-28 de grade Celsius și germinează după opt zile.

Legumele care fac rădăcini în sol (morcovul, cartoful, napul, ridichea etc.) și leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea) se însămânțează direct în pământ. Legumele se împart în șase categorii: legume frunze; legume fructe; legume rădăcini; leguminoase (boboase); legume flori și legume bulbi. De asemenea, frunzele de salată, pătrunjelul și spanacul se seamănă direct în sol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here