7 motive de ce să-ți pregătești singur(ă) mâncarea

1321
0
Rusanda Curcă
Rusanda Curcă

„Observă cum mănâncă tinerii (și nu numai ei) și ai să înțelegi de ce sunt în depresie”

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Rusanda Curcă se identifică ca agricultor, om de cultură și activist civic. Ea e co-directoare la Centrul de Proiecte Culturale „Azart”, unde implementează proiecte culturale și proiecte de educație civică, ecologică și artistică în zonele rurale.

În timpul studiilor și o perioadă cât a lucrat, aproximativ șapte ani a locuit în Chișinău. La un moment dat și-a dat seama că orașul o consumă foarte mult.

„În primul rând, îmi lua mult timp, spațiu și resurse emoționale pentru a plăti pentru chirii, mâncare, transport. Te afli permanent într-un mediu poluat fonic, vizual, energetic, fără a avea acces liber la aer curat, apă potabilă, mâncare de calitate. Pur și simplu am obosit de acest ritm și nu am văzut sensul să stau la oraș și să lucrez pentru a întreține mașinăria.

Imagini din arhiva Rusandei
Imagini din arhiva Rusandei

Mi-am zis că lucrurile care îmi plac le pot face și de la sat. Am luat această decizie și nu mi-a părut rău nici o secundă. La sat ai mai mult timp pentru sine, pentru reflecție. Lucrul cu pământul te curăță, te eliberează. Aici îmi lucrez pământul, am grijă de gospodărie împreună cu mama și sora. Tot ce e legat de lucrul la calculator poate fi făcut și la distanță, plus mai coordonez câteva proiecte de educație artistică, civică și ecologică la fel în sat.

Eu stau jumătate de an în sat, iar cealaltă jumătate – în locurile unde desfășor proiectele. De exemplu, acum sunt pentru o lună de zile la Râbnița, când am proiecte în Chișinău, stau acolo. În Chișinău, de obicei, ajung minimum o dată pe săptămână”, spune Rusanda.

Campania #cookyourfood și provocarea de a-ți pregăti singur mâncarea

În calitate de om de cultură a fost în America. Înainte de a ajunge în SUA, avea idei preconcepute precum că mâncarea de acolo este groaznică și că ei se alimentează doar cu fast food.

 

Imagini din arhiva Rusandei
Imagini din arhiva Rusandei

„Pentru mine, care am o alimentație destul de bine pusă la punct, era o tragedie să ajung acolo și să nu am acces la mâncare de calitate. Atunci mi-am luat un bagaj plin cu mâncare de acasă, am trecut cu bine vama, la care mi-au confiscat doar usturoiul organic (pentru că în SUA nu se permite să treci vama cu semințe de nici un fel), dar semințele de in, dovleac, năutul, lintea, nucile, brânza de capră, mi le-au lăsat.

Acolo aveam o bucătărie bine dotată și timp pentru gătit, mi-am propus să promovez mâncarea sănătoasă și gătitul de sine stătător. Colegii îmi ziceau că nu-și gătesc pentru că nu au timp. Or, prin seria de videouri pe care le-am realizat, am vrut să le arăt că e super ușor să-ți faci bucate cosmice în cel mult jumătate de oră.

După cele 7 zile de #cookyourfood chellenge, am provocat-o pe sora mea, după care pe prietena mea, după care au reacționat și alți cunoscuți de pe rețelele de socializare. Este foarte fain că lumea s-a inspirat și a început să gătească mai des, împărtășindu-și impresiile și, mai mult, rețetele.

Sper ca această campanie să se dezvolte într-o mișcare mai mare, apoi să organizăm întâlniri la care să gătim împreună și să discutăm diverse lucruri „filozofice”. Poate chiar de organizat și la noi un eveniment așa cum se practică pe la festivalurile de teatru din alte țări, unde regizorii împreună cu spectatorii se adună, gătesc și discută despre teatru”, precizează artista.

Imagini din arhiva Rusandei
Imagini din arhiva Rusandei

7 motive de ce Rusanda își pregătește mâncarea

  1. Îmi place să am control asupra mâncării pe care o consum, iar gătitul acasă oferă acest control.
  2. Îmi cresc mâncarea mea și sunt sigură de proveniența ei. Chiar dacă ești în oraș și îți gătești tu, la fel, știi că nimeni nu ți-a adăugat arome sau alți aditivi alimentari și ai grijă să ți-o pregătești așa cum crezi că este mai bine pentru organismul tău. În localuri nu știi ce produse din industrie îți sunt puse în farfurie.
  3. De calitatea mâncării pe care o consumăm depinde foarte mult sănătatea noastră emoțională, fizică și spirituală. Dacă dorești să te simți bine în propriul corp, trebuie să depui acest mic efort și să consumi mâncare sănătoasă. Până și depresia, care este boala secolului 21, vine ca urmare a unui regim alimentar sărac. Oricât de mult ai merge pe la terapeuți, nu te vei simți mai bine dacă nu vei face schimbări în alimentație.
  4. Dacă mergem pe ideea că noi suntem creatorii propriei noastre realități, și procesul de creație depinde de emoțiile și gândurile noastre, iar acestea sunt influențate și de mâncarea pe care o consumăm (pe lângă aer, apă, mișcare etc.), reiese că situațiile din viața noastră depind direct de calitatea ridichii de pe rafturi. De calitatea mâncării depinde percepția realității, altfel reacționezi la evenimentele din jur, dispar fricile, ești calm, ai sentimentul de smerenie și optimism, care permite ieșirea din diverse stări și situații care, aparent, sunt fără rezolvare.
  5. Să gătești mâncare este foarte cool, pentru că poți să-ți dezvolți creativitatea și să experimentezi așa cum îți place și cum simți tu (sărat, picant, acru etc.).
  6. Este o modalitate faină de a petrece timpul împreună cu prietenii, pentru că gătitul este un proces aproape ritualic. Așa cum înainte strămoșii se adunau în jurul focului, acum ne putem aduna în jurul cratiței, unde poți să socializezi și să participi la un proces artistic imersiv, iar după aceasta guști din ceea ce ai creat.
  7. În general, toată mâncarea trebuie tratată ca medicament. Este important să știi că mâncarea te poate vindeca. Aceasta nu trebuie percepută drept o simplă umplutură. Natura ne oferă totul de ce avem nevoie pentru starea de fericire, pe care de fapt o avem de la naștere, doar că o pierdem din cauza că mâncăm diverse porcării. Consumul de produse sintetice și rafinate provoacă o sumedenie de probleme fizice și psihice.
Imagini din arhiva Rusandei
Imagini din arhiva Rusandei

Observă cum mănâncă tinerii (și nu numai) și ai să înțelegi de ce sunt în depresie. Educația alimentară trebuie învățată de acasă și, cu atât mai mult, de pe băncile școlii, pentru a înțelege cum să folosești mâncarea pentru a-ți vindeca corpul fizic și psihic”, punctează Rusanda.

Ce să facă persoanele care locuiesc la oraș?

„La oraș desigur că este mai dificil. Ar fi câteva soluții precum dezvoltarea unor parteneriate cu agricultorii locali care produc legume și fructe organice. De exemplu, cineva știe o persoană care crește cartofi și roșii organice pe care le livrează în Chișinău, de la ei îți poți umplea frigiderul. Sau găsești tu pe cineva în sat și cumperi de la el. Alte soluții ar fi:

  • crearea grădinilor urbane;
  • susținerea apariției și dezvoltării piețelor de fermieri, cum este Eco Local;
  • învățarea metodelor de curățare a fructelor și legumelor de nitrați (de exemplu, acestea pot fi ținute în apă cu sodă de mâncare sau în apă cu lut).

Conform verificărilor de la ANSA, nivelul de nitrați din legumele și fructele care se vând pe piața din Republica Moldova este foarte înalt. Consumând produsele de la piață, ne punem viața în pericol. În momentul în care noi nu deținem controlul asupra produselor pe care le consumăm, ne expunem anumitor riscuri și susținem din plin dezvoltarea industriei farmaceutice”, atenționează activista.

Tendința de a trece cu traiul la sat

„Observ o emigrare ușoară a orășenilor la sate sau în suburbii, unde au posibilitatea să-și cultive mâncarea și să aibă controlul asupra calității acesteia. Accesul la mâncarea de calitate a devenit deja un bun pe care și-l permit persoanele cu un venit peste medie.

Țăranii se mută la orașe pentru a avea acces la o viață socială complexă, pierzând, astfel, independența alimentară pe care o aveau la sat. Ei depind 100% de ceea ce le livrează piața. Dar, pentru ca să încurajezi și să promovezi viața la sat, trebuie, mai întâi de toate, să oferi acces la cultură și educație de calitate. Doar atunci oamenii vor vedea satul ca pe un loc potrivit pentru trai, dar nu ca pe o stafie cu copii abandonați și tineri și bătrâni alcoolizați.” afirmă Rusanda Curcă.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here