„Ducem lipsă de locuri de muncă bine plătite”

643
0
Foto: facebook.com/Friedrich Ebert Stiftung Moldova

Ponderea remunerării salariaților în Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova constituie doar 30%, fiind mult sub nivelul țărilor din Europa. Salariile brute sunt cu 44% mai mici decât în Bulgaria, statul cu cele mai joase salarii din Uniunea Europeană. În continuare, țara este atractivă pentru oamenii de afaceri care investesc bunăoară în producția textilă și cablaje. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Situația salariaților din Republica Moldova: o criză structurală”.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Investitorii care vin în Republica Moldova sunt interesați de costurile foarte reduse ale forței de muncă. „Există un optimism rezervat care vine de la investițiile industriale în cablaje, textile. Acești investitori vin cu salarii mari, economia se schimbă, dar nu-i chiar așa. Povestea asta e o mică bucățică într-un peisaj destul de sumbru. Sunt cele mai proaste investiții care pot veni într-o țară. Sunt investițiile pe care nimeni nu le vrea”, spune Ștefan Guga, autorul Studiului, elaborat de Fundația „Friedrich Ebert Stiftung Moldova”, în colaborare cu Syndex România.

Economia Republicii Moldova este dependentă de banii trimiși acasă de cetățenii care muncesc în străinătate. Remiterile de bani constituie circa 11% din PIB, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică. Însă Banca Mondială estimează că remiterile din diasporă ar fi de circa 16%.

Sociologul Ștefan Guga menționează că șomajul nu mai este o problemă în Republica Moldova. Acesta notează că economia informală este un fenomen de masă în țara noastră, iar agricultura, construcțiile și comerțul sunt sectoarele unde aceasta înflorește.

Salarii, venituri și nivelul de trai

Din 2014 până în 2018, salariul mediu din Germania a crescut de la 3527 de euro până la 3880 de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 10%. În Republica Moldova salariile au crescut cu 45% – de la 225 de euro la 325 de euro. Exprimată în bani, creșterea din Republica Moldova de doar 100 de euro este cu mult mai mică decât cea de peste 350 de euro din Germania. Munca a devenit mai scumpă cu 350 de euro în Germania, și doar cu 100 de euro în Republica Moldova, denotă Marcel Spatari, autorul Studiului „Situația salariaților din Republica Moldova: o criză structurală”.

Sectorul IT din Republica Moldova este subvenționat indirect de stat, iar odată cu introducerea regimului fiscal preferențial s-au format inegalități pe piața muncii. „Cei care primesc salarii în sectorul IT contribuie cu mai puțin de jumătate decât contribuie altcineva care lucrează în alt sector de activitate. Salariul mediu într-un parc IT este de aproape 30 mii de lei. Dacă acest salariu ar fi plătit în orice sector de activitate, în afară de IT, costul total al angajatorului ar fi de puțin peste 45 mii de lei, diferența e ceea ce nu se încasează la buget.

La fondul social un salariat din IT contribuie cu 56% mai puțin decât un angajat din orice sector de activitate. Asta înseamnă că există o pătură favorizată și este într-o parte inechitabilă față de ceilalți”, explică Marcel Spatari. Această facilitate fiscală, acordată sectorului IT, în ultimii doi ani a costat bugetul de stat circa 350 de milioane de lei.

Semne de tensionare pe piața muncii

Referitor la creșterea fluctuației de personal și dificultăți în angajarea de oameni noi, Marcel Spatari susține că locuri de muncă există în Republica Moldova. „Nu de locuri de muncă ducem lipsă, dar ducem lipsă de locuri de muncă bine plătite, în care drepturile salariaților sunt respectate. Mantra aceasta de a crea locuri de muncă cu orice preț, vine investitorul – vai a creat locuri de muncă, cred că trebuie oprită, pentru că locuri de muncă sunt. Problema este că locurile de muncă nu sunt bine plătite, angajatorii sunt văzuți ca zgârciți, angajații se simt nedreptățiți și trebuie pusă presiune pe angajatori”, consideră Marcel Spatari, directorul filialei Syndex România.

Studiu mai arată că 90% dintre salariați susțin că veniturile sunt insuficiente pentru a le asigura un trai decent și lipsit de constrângeri, iar 40% dintre angajații din mediul rural consideră că nu-și cunosc bine drepturile în calitate de angajați. Circa 47% dintre cetățeni vor să emigreze din țară.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here