Discursul de ură, un instrument de manipulare?

2092
0
Imagine simbol, sursa: fortune.com
Imagine simbol, sursa: fortune.com

În fiecare perioadă electorală în Republica Moldova, de la tribunele la care își țin discursuri politicienii, sunt lansate expresii și mesaje discriminatorii și instigatoare la ură față de anumite grupuri de cetățeni. Pe de o parte, organizațiile societății civile dau alarma, venind cu recomandări și amendamente pentru îmbunătățirea legislației, în așa fel încât persoanele care țin discursuri de ură să fie sancționate, iar pe de altă parte, autoritățile publice centrale tărăgănează votarea în lectura a doua a amendamentelor propuse la Legea 301 cu privire la sancționarea faptelor motivate de ură și prejudecată.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Discursul de ură conține mesaje discriminatorii și instigatoare la violență, adresate unor grupuri de cetățeni. Grupurile cel mai des afectate sunt femeile, persoanele LGBT, persoanele cu dizabilități. Cel mai frecvent este întâlnit în context politic și religios, dar și în alte domenii sociale. Actorii politici sunt cei care utilizează cel mai des un astfel de discurs.

Ce este discursul de ură și unde este întâlnit

Un exemplu recent de discurs de ură a fost cel din ultimul episod al emisiunii „Președintele răspunde”, în care Igor Dodon spunea:

Screenshot din cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, Episodul 10 din 14 februarie 2020
Screenshot din cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, Episodul 10 din 14 februarie 2020

„Cu pactul ăsta de neagresiune, eu nu înțeleg cine-i jertfă acolo, cine-i deasupra și cine-i dedesubt, cine pe cine a agresat: Maia pe Andrei, Andrei pe Maia,… sau cine mai este acolo… Și în genere, stimați bărbați de pe dreapta, a venit o doamnă cu inițiativă, dar voi ca niște gentilomi ce ați făcut? Ați trimis-o mai departe. Ne po-pațzanski, kak-to. Ne po-mujski”.

O astfel de formulare de mesaj este sexistă, are efect de intimidare și umilire a femeilor.

Cum se pedepsește discursul de ură

În prezent, este dificilă sancționarea pentru discursurile de ură din motiv că nu există un articol clar în Codul penal și în Codul contravențional care să prevadă pedeapsa. Singurul instrument eficient pentru prevenirea discursului de ură în acest moment este cel oferit de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, unde oamenii pot în regim online sau în scris să depună plângeri, iar consiliul la rândul său poate face recomandări.

Pentru scăderea numărului discursurilor de ură este nevoie de îmbunătățirea legislației. În acest sens asociația „Promo-LEX” a venit cu un apel public, prin care solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte cât mai degrabă amendamentele legislative pentru sancționarea persoanelor care abuzează de mesajele de ură și instigare la violență.

Ce spun experții din domeniul drepturilor omului

Experta și una din autorii raportului de monitorizare a discursul de ură, din cadrul asociației „Promo-LEX”, Irina Corobcenco, Sursa foto: ipn.md
Experta și una din autorii raportului de monitorizare a discursul de ură, din cadrul asociației „Promo-LEX”, Irina Corobcenco, Sursa foto: ipn.md

Experta și una din autorii raportului de monitorizare a discursul de ură, din cadrul asociației „Promo-LEX”, Irina Corobcenco, relevă că, de obicei, o parte din politicieni are tendința să manipuleze prin confundarea conceptelor „discurs de ură” și „libertatea de opinie”, în acest context este important ca oamenii să înțeleagă care sunt diferențele. Discursul de ură este prezent pe scena politică, în special în campaniile electorale, urmează reprezentanții bisericii ortodoxe, jurnaliștii, apoi societatea per ansamblu.

Anul trecut, punctează experta „Promo-LEX”, cel mai afectat grup din punctul de vedere al discursului de ură și instigare la discriminare au fost femeile, doar că cel mai des aceste discursuri au fost mai degrabă instigatoare la discriminare, pentru că erau utilizate frecvent prejudecăți și stereotipuri în bază de gen împotriva femeilor.

„Acestea sunt utilizate în context politic în două situații, atunci când candidați de gen masculin își ridiculizează contracandidații lor făcând trimitere la anumite caracteristici ale femeilor, prin asta încercând să le demonstreze că ei nu sunt capabili de acțiuni politice, iar pe de altă parte, ele sunt utilizate atunci când contracandidații sunt de sex feminin, și în acest caz, se face apel la prejudecăți și stereotipuri pentru a diminua din capacitățile lor de lideri sau de luare a deciziilor politice”, atrage atenția Irina Corobcenco.

Proiectul de lege (301) vine să aducă câteva amendamente la Codul penal și cel contravențional, care să prevadă amenzi, ore de lucru în folosul societății sau chiar sancționarea cu închisoarea pentru infracțiunile de ură care instigă la violență. În acest moment, în Republica Moldova nu există prevederi clare în legislație. Proiectul urmează să fie discutat în cadrul comisiei juridice. Momentan, acesta a fost amânat pentru a fi supus încă o dată discuțiilor publice, pentru că în varianta actuală are câteva lacune identificate de societatea civilă și nu poate fi încă adoptat.

Discursul de ură rămâne în Republica Moldova mai mult la nivel verbal și de propagare a ideilor, mai puțin este vorba de instigare la violență, iar cel mai des acesta va fi sancționat contravențional, și nu penal. Proiectul de lege poate fi un bun imbold pentru ca politicienii să fie atenți la felul în care transmit mesaje în campaniile electorale, astfel încât să nu utilizeze stereotipuri, prejudecăți, sexisme și nici o altă formă de instigare la ură împotriva unui grup sau a unei persoane.

„Nu cred că politicienii ar trebui să se sperie atât de mult de aceste amendamente. Dar discuțiile care urmează să aibă loc cu reprezentanții grupurilor parlamentare ar trebui să clarifice aceste aspecte și să-i facă să înțeleagă că este nevoie de aceste modificări. În plus, acestea vin inclusiv de la diverse organizații internaționale, care recomandă să fie ajustat Codul penal și cel contravențional pentru sancționarea acestui tip de discurs, altfel avem puține șanse să schimbăm ceva”, conchide experta de la „Promo LEX”.

Ce spun autoritățile publice centrale

Doina Gherman, deputată în Parlamentul Republicii Moldova, președinta Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Sursa foto: Facebook.com
Doina Gherman, deputată în Parlamentul Republicii Moldova, președinta Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Sursa foto: Facebook.com

Doina Gherman, deputată în Parlamentul Republicii Moldova, președinta Comisiei drepturile omului și relații interetnice, precizează că ea împreună cu colegii din fracțiune au înregistrat săptămâna trecută un amendament care a fost depus la Comisia juridică. Acesta conține proiectul finalizat și modificat de către Ministerul Justiției din perioada Stamati.

La data de 18 februarie, a avut loc o ședință a Comisiei juridice, unul din subiecte a fost proiectul 301, dar, din câte se știe, iarăși nu a fost examinat din motiv că sunt necesare consultări publice.

„Îmi vine greu să înțeleg de ce se tărăgănează atâta timp un proiect votat în prima lectură în 2016, cu o tentativă nereușită de a fi votat în lectura a doua în 2018 și acum iarăși fără succese. Noi de când suntem în parlament am promovat acest proiect de lege, dar iată că nu ne reușește, deși în înțelegere politică ACUM și PSRM noi am avut ca una din prioritățile din domeniul drepturilor omului anume acest proiect de lege care vine cu modificări la Codul penal și cel contravențional. Acest proiect de lege este necesar pentru Republica Moldova, dacă ne considerăm un stat democratic, un stat de drept, și mai ales în contextul unui an electoral, este extrem de important”, consideră Doina Gherman.

„Vom monitoriza evoluția încă o săptămână – două. Dacă nu vor avea loc aceste consultări și dacă acest proiect va fi din nou marginalizat și nu va ajunge pe agenda parlamentară, atunci categoric este o piedică din partea PSRM. Situația creată este de fapt un deja vu cu situația Convenției de la Istanbul. Atunci la fel convenția a fost pusă pe ordinea de zi a guvernului, apoi exclusă, apoi iarăși votată și acum suntem în situația în care nu cunoaștem la ce etapă se află proiectul privind Convenția de la Istanbul. Proiectul nu a ajuns în Comisia pentru politică externă din parlament și asta este extrem de grav”, conchide deputata.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE