Apa Nistrului și maladiile moldovenilor

582
0
Sursa foto: www.tineri.md
Sursa foto: www.tineri.md

Medicamentele și drogurile depistate în principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova

O analiză a Institutului pentru mediul ambiant din Slovacia, efectuată în vara anului trecut, arată că 38% din poluanții Nistrului sunt preparatele farmaceutice și 4% – drogurile. Experți independenți și unii angajați ai instituțiilor de stat au declarat că apa Nistrului este foarte poluată. În Republica Moldova nu există apă de calitate „foarte bună” (I) și „bună” (II), ci doar „satisfăcătoare” (III). Apa de calitatea IV, „poluată”, este interzisă pentru consum.

Responsabilii moldoveni s-au declarat surprinși de rezultatele analizei experților slovaci. Trebuie subliniat că analizele chimice ale Laboratorului de referință al Agenției de Mediu din Moldova arată că apa Nistrului are în cea mai mare parte calitățile I, II, III, adică e perfect potabilă.

Confruntând rezultatele studiului experților slovaci și statisticile bolilor de care suferă locuitorii R. Moldova, observăm că apa Nistrului conține, în mare, medicamente sau, mai curând, paliative pentru  maladiile de care suferă cel mai mult moldovenii.

Unul dintre medicamentele depistate este „Telmisartan”, utilizat pentru a trata hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă și boli renale diabetice. Un alt preparat este „Carbamazepina”, utilizată în tratamentul epilepsiei și durerii neuropatice, după care urmează „Sulfametoxazolul”, un antibiotic utilizat în tratamentul infecțiilor de tract urinar, bronșite și prostatite.

Factorii principali de poluare

Atât Ucraina, de pe teritoriul căreia vin 70% din apa Nistrului, cât și R. Moldova aproape că nu au stații de epurare care să lucreze eficient. Prin urmare, conform statisticilor oficiale moldovenești, volumul apelor uzate a constituit, în 2017, 70 de milioane de metri cubi, un pic mai puțin de două lacuri de dimensiunile Ghidighiciului.

Apele uzate, eufemistic vorbind, din cauza că nu există stații de epurare, ajung mai întâi în râurile mici, după care în Prut și Nistru. Circa 80% din locuitorii Republicii Moldova beau apă din Nistru, inclusiv municipiile Bălți și Chișinău. Instituțiile de stat oferă cifre diferite atât în ce privește numărul stațiilor de epurare, cât și despre calitatea apei.

Aceeași situație se înregistrează în Ucraina, poate și mai proastă. Statisticile ucrainene arată că volumul apelor uzate constituie 10 milioane de metri cubi. Aceste date sunt îndoielnice cel puțin din considerentul că Nistrul se întinde în proporție de 73% pe teritoriul Ucrainei și 27 la sută pe cel al Moldovei.

Poligonul de la Kaluș

Așa cum am indicat mai sus, 41 la sută din poluanții Nistrului sunt pesticidele, o cifră pe cât de îngrijorătoare, pe atât de ciudată. Șeful Administrației resurselor acvatice din Dessau, Germania, dr. Jorg Rechenber, ne-a declarat că pesticidele sunt foarte scumpe și nu își poate explica faptul cum folosesc Ucraina și Moldova, niște state sărace, asemenea cantități de chimicale.

Reporterii însă au dezlegat misterul. Pe teritoriul Ucrainei, există 25 de poligoane pentru deșeuri toxice. Pe aceste teritorii se păstrează actualmente 165 de milioane de tone de deșeuri industriale radioactive și toxice. Indiferența autorităților ucrainene față de calitatea apei din Nistru este ilustrată prin cazul scandalos de evacuare a solului contaminat de pe poligonul din apropierea orașului Kaluș, regiunea Ivano-Frankovsk.

La începutul lui 2014, Inspecția Ecologică de Stat a Ucrainei a raportat că, în 2010–2013, de pe poligonul din Kaluș și cariera Dombrovsk au fost colectate și transportate circa 33,5 mii de tone de pământ cu 35% conținut de Hexaclorobenzen, o substanță toxică foarte periculoasă.

Deși compania care a efectuat lucrările trebuia să lase un teritoriu ecologizat, acum poligonul arată ca o scenă din filmele de groază, lacuri acide și butoaie aruncate sub cerul liber, în care erau păstrate chimicalele toxice.

Laboratorul pentru calitatea și securitatea produselor din Kiev a analizat probe din solul poligonului și a constatat că în una din mostre conținutul de Hexaclorobenzen a depășit de 1.856 de ori normele admise, iar în cealaltă – de 3.200. Acum această otravă riscă să ajungă în râul Limnița, un afluent al Nistrului.

Deși angajații Inspectoratului pentru protecția mediului din R. Moldova spun că urmăresc permanent ca nu cumva să se producă scurgeri la Kaluș, Tatiana Șarapanovskaia, directoarea Rezervației Naturale de Stat „Iagorlâc” din Dubăsari, Transnistria, susține că, în ultimii ani, inclusiv anul curent, se atestă o pierire masivă a peștelui pe Nistrul Mijlociu. Sănătatea peștelui este un indicator al calității apei.

Despre droguri

Cel mai răspândit drog în Nistru este „Efedrina”, un medicament folosit pentru prevenirea hipotensiunii arteriale în timpul anesteziei spinale.

Șeful Administrației resurselor acvatice din Dessau, dr. Jorg Rechenber, consideră că proporția drogurilor în Nistru, 4%, este îngrijorătoare și că de acest lucru trebuie să se ocupe oamenii legii, și nu ecologiștii.

Despre analizele ucrainene și moldovenești

Responsabilii de calitatea apei și cei de protecția mediului din Moldova și Ucraina susțin că nu ar trebui să intrăm în panică. Șeful Laboratorului de referință de la Chișinău, Arcadie Leahu, ne-a declarat că apa din Nistru este relativ bună, invocând rezultatele analizelor efectuate.

După ce am obținut rezultatele analizelor Laboratorului de referință al Agenției de Mediu de la Chișinău, le-am transmis unui expert independent din R. Moldova și altuia din Transnistria.

Ilia Trombițki, directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”, consideră că analizele Laboratorului de referință „nu reflectă realitatea”.

„Datele bacteriologice arată că apa este foarte poluată și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor”, a observat ecologistul, subliniind că principala sursă de poluare este rețeaua insuficientă de canalizare.

Expertul din Transnistria, care a solicitat anonimatul pentru a evita sancțiuni din partea șefilor săi, a explicat rezultatele „deocheate” ale Laboratorului din Chișinău prin faptul că probele sunt colectate în zilele de lucru și, cel mai probabil, de pe mal.

Totodată, sursa citată crede că este „jenant” să existe o listă atât de mică de parametri, 20, care fac posibilă determinarea cu precădere a poluanților comunali. În Germania, de pildă, calitatea apei se verifică după 70 de parametri.

Dr. Jorg Rechenber a afirmat, invocând experiența sa, că cu cât analizele sunt efectuate mai sporadic, rezultatele sunt mai bune și, invers, cu cât sunt efectuate mai frecvent, reflectă realitatea.

Reprezentant al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ilie Anton, a recunoscut că pe teritoriul R. Moldova nu există apă de calitatea I și II, ci doar III, adică „satisfăcătoare”, deși analizele moldovenești arată că în Nistru apa este de calitatea I și II, „foarte bună” și „bună”. Trebuie relevat că apa de calitatea IV, „poluată”, este interzisă pentru consum.

Angajații instituțiilor de profil au mai recunoscut, într-un târziu, că în 2018 și 2019 nu au fost efectuate analize ale apei Nistrului din cauza reformei administrative centrale.

Corupția încununează dezastrul

Lipsa stațiilor de epurare este într-adevăr o problemă, dar corupția este la fel de gravă. De pildă, Soroca nu are stație de epurare de peste zece ani. În plus, administrația SA Regia Apă Canal Soroca a cheltuit în ultimii ani o groază de bani pe angajări fictive și smartphone-uri în condițiile în care întreprinderea are 24 de milioane de lei datorii.

La rândul său, SA Apă-Canal Chișinău, care gestionează Stația de epurare din capitală, unul dintre cei mai mari poluatori ai Nistrului, în loc să comunice Inspecției pentru Protecția Mediului din Chișinău lista de agenți economici care deversează apele uzate în sistemul de canalizare, preferă să aplice suprataxe și să nu observe aceste fărădelegi.

„Am văzut o asemenea factură, în valoare de 4 milioane de lei pe lună, la o fabrică din mun. Chișinău”, ne-a spus fostul secretar de stat, Iuliana Cantaragiu, subliniind că lista acestor agenți economici este foarte mare. Am solicitat SA Apă-Canal să ne spună valoarea facturilor de supraplată percepute pentru anul 2019, însă nu am primit niciun răspuns.

În consecință, volumul mare de ape uzate scoate din funcțiune Stația de Epurare, ceea provoacă mirosul infect în Chișinău și poluarea sistematică a Nistrului.

 

Legendă: Septembrie 2019, Soroca. Țeava prin care apele uzate sunt aruncate direct în Nistru

Ilie Gulca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here